Recunoscând cel puțin o deficiență de comunicare din partea sa și a guvernului din care face parte, Florin Iordache, ministrul Justiției, a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de explicații privind acțiunea ordonanței de urgență emise de Executiv, ce vizează modificări aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală.
"Oamenii au ieșit în stradă, indignați de Ordonanța de urgență a Guvernului, folosind argumente preluate de pe rețelele sociale. Doar că nu e nimic secret, ilegal sau imoral în caracterul acestei ordonanțe. Și voi explica acest fapt cu contra-argumente la ”argumentele” vehiculate pe rețelele sociale. Îi îndemn pe toți cei care și-au strigat în stradă nemulțumirile să citească cu atenție și responsabilitate, cu ochii lor și nu ”prin ochii altora”, atât textul ordonanței de urgență, cât și explicațiile mele de mai jos.
1. Modificări la Codul penal și Codul de procedura penală nu se fac prin ordonanță de urgență. FALS! Guvernul Ciolos a operat 151 de modificări în ambele Coduri, multe dintre ele fiind considerate la limita constituționalității de către Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (http://www.evz.ro/modificarile-codurilor-penale-o-bomba-ant…). PSD nu a creat niciun fel de precedent și nici nu a făcut ceva nemaivăzut.
2. S-a dezincriminat abuzul în serviciu. FALS! Textul art. 297 din Codul penal a fost declarat neconstituțional și era ambiguu, de aceea trebuia modificat. Prin noua formă, am clarificat infracțiunea de abuz în serviciu sub două aspecte:
a) ca infracțiune de corupție, sub incidență penală, atunci când prejudiciul depășește valoarea de 200.000 de lei SAU reprezintă vătămare gravă, certă și efectivă a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice;
b) sub incidența Codului muncii, atunci când prejudiciul este mai mic de 200.000 de lei.
3. Autoritățile se protejează de răspundere cu privire la acte normative și pot fura sub limita de 200.000 de lei. FALS! Prin Ordonanță menționăm că faptele de abuz în serviciu nu se pot aplica în cazul emiterii, aprobării sau adoptării de acte normative. Actele normative, chiar și la nivelul administrației locale, reprezintă reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte tuturor, și SE DIFERENȚIAZĂ de actele administrative individuale, care produc efecte, de regulă, faţă de o persoană, sau uneori faţă de mai multe persoane, nominalizate expres în conţinutul acestor acte (exemplu: hotărâri de consiliu local de atribuire a administrării unor servicii).
În acest moment, avem nevoie de calm și luciditate. Poate comunicarea din ultimele zile a fost deficitară și am dat ocazia rău-voitorilor la interpretări forțate. Tocmai de aceea, sper ca acest mesaj să clarifice aspectele considerate controversate", a notat Florin Iordache, ministrul Justiției, pe pagina sa de Facebook.
