"Am făcut o mare greșeală. Fiind în relații excepționale cu presa, la un moment dat (...), am spus că sunt aproape de a afla adevărul, ceea ce nu era 100% exact. Am să pun la dispoziția Parchetului acele articole din ziare în care am spus că sunt aproape de adevăr. (...) După ce am fost eliberat din funcție, sau am fost dat afară, de trei ori s-a încercat să mi se ia viața. De vină cine să fie?! Să spun sistemul?! (...) Aș vrea să ajut organul de procuratură să afle adevărul", a declarat Florescu la ieșirea din sediul Parchetului.
Fostul șef al Direcției Procuraturilor Militare a precizat că existau și soluții fără violență în iunie '90, dar nu el este cel care a hotărât.
"Este problema istoriei și mi se pare normal că oamenii au nevoie de adevăr. (...) Sunt fiu de colonel și mi-a plăcut foarte mult să respect legile țării și adevărul. (...) Cine sunt vinovați o să răspundă. Nu pot să vă spun cine, în niciun caz", a mai spus spus Mugurel Florescu.
Ieri, procurorul general Tiberiu Nițu a cerut președintelui Klaus Iohannis "declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală față de Petre Roman, Victor Atanasie Stănculescu și Gelu Voican Voiculescu sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în perioada în care aceștia aveau calitatea de miniștri".
"Faptele reţinute în sarcina acestora formează obiectul dosarului cunoscut generic „Mineriada din iunie 1990” aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Facem precizarea că, deşi faptele ce formează obiectul prezentei cauze au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale (norme de procedură de strictă şi imediată aplicare), procedura de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului este aplicabilă şi în cauza de faţă.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că, în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie, şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei.
Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale", susțin procurorii într-un comunicat.
Procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității, constând în reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din dimineața zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane și rănirea prin împușcare a altor trei, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 și 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanșat de către muncitori din unele centre industriale și bazine carbonifere din țară.
"În perioada următoare, vor fi audiate persoanele față de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității prev. de 439 lit. a, g și j din Codul penal și care la data evenimentelor dețineau funcții de conducere la nivelul structurilor civile și militare ale statului, precum și în cadrul unor unități economice", a anunțat ieri Parchetul General într-un comunicat.
Până în prezent, în acest dosar au fost puși sub acuzare fostul președinte Ion Iliescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu, amiralul în rezervă Emil "Cico" Dumitrescu și Cazimir Ionescu.
