Avocatul lui Sorin Oprescu a declarat astăzi că interceptările din dosarul clientului său vor fi contestate, după ce, miercuri, CCR a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutional un articol din Codul de procedura penala care permitea SRI sa faca interceptari in dosarele instrumentate de DNA si alte parchete.
"Interceptarile din dosar vor fi contestate, dat fiind faptul ca si in acest dosar, DNA a beneficiat de sprijinul SRI in momentul in care a efectuat si a pus in aplicare acele masuri de supraveghere si de interceptare. Interceptarile reprezinta undeva la 30% din materialul probator pe care se sustine acuzatia si nu doar cu privire la Sorin Oprescu, ci si la ceilalti acuzati din dosar. In sarcina lui Sorin Oprescu vorbim de patru interceptari ambientale, care, daca ma intrebati, nu au o relevanta in sustinerea acuzatiei. Daca vor fi anulate, cu atat mai bine", a spus avocatul lui Sorin Oprescu, citat de B1tv.
Acesta a explicat că după depunerea contestaţiei, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti vor decide dacă înlătură sau nu interceptările ca "mijloace de probă". "Acesta este un motiv pentru care Curtea de Apel Bucuresti decide daca inlatura sau nu aceste mijloace de proba. De altfel, noi am invocat si alte mijloace de proba care, in opinia apararii au fost obtine nelegal", a conchis acesta.
Ce a declarat preşedintele Curţii Constituţionale
Președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a afirmat astăzi că niciunul dintre cei care au făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă ca urmare a deciziei CCR privind neconstituționalitatea dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției", ci și de "alte organe specializate ale statului".
Ce a transmis directorul Serviciului Român de Informaţii despre decizia CCR
Decizia Curții Constituționale are un impact cert asupra securității naționale, transmite Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, după ce magistrații au declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală ce făcea referire la interceptările SRI. ”Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale”, susține Hellvig, potrivit unui comunicat.
Acesta mai precizează că ”vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabil”. În opinia lui Eduard Hellvig, hotărârea Curții Constituționale reprezintă un recul, dar directorul SRI are convingerea că restul instituțiilor ”au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul”.
Hellvig a dat asigurări tuturor celorlalte instituții că vor beneficia în continuare de ajutorul SRI. Serviciul Român de Informații îşi va adapta direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind îndeplinirea tuturor obiectivelor de securitate cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale existente, a asigurat directorul Serviciului. Curtea Constituțională a anuntat că Serviciul Român de Informații nu mai poate face interceptări în dosare penale pentru că nu este organ de urmărire penală. Decizia se aplică inclusiv dosarelor aflate în curs de soluționare.
Interceptările bagă CSAT în şedinţă
Administrația Prezidențială confirmă că CSAT se va reuni vineri în ședință pe marginea deciziei Curții Constituționale privind interceptările. După ședința CSAT președintele Klaus Iohannis va face declarații de presă, informează Agerpres. Curtea Constituțională a României (CCR) susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției", ci și de "alte organe specializate ale statului".
Asociația pentru Implementarea Democrației solicită interzicerea implicării politicului în nominalizarea membrilor CCR
Asociația pentru Implementarea Democrației solicită interzicerea implicării politicului în nominalizarea membrilor Curții Constituționale, astfel încât să fie evitate deciziile influențate politic ale CCR, și întărirea controlului civil asupra Serviciului Român de Informații printr-o comisie parlamentară comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI formată din 21 de membri.
''Solicităm schimbarea modalității de nominalizare a membrilor CCR, astfel încât să evităm deciziile influențate politic ale CCR, având în vedere rolul esențial al CCR în democrație. Astfel, implicarea politicului în nominalizarea membrilor trebuie interzisă (...) Solicităm Parlamentului României întărirea controlului civil asupra Serviciului Român de Informații printr-o comisie parlamentară comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI formată din 21 de membri, nu din numai 9 membri cum este în prezent, membri care să nu aibă voie la al doilea mandat, nicidecum la peste 20 de ani de când au calitatea de membri'', se arată într-un comunicat AID citat de agerpres.ro.
Ce spune Călin Popescu Tăriceanu
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susține că serviciile de informații au scăpat de sub controlul public, iar comisiile parlamentare pentru controlul activității SRI și SIE nu își fac treaba.
"E o problemă a serviciilor de informații care au scăpat de sub controlul public. Comisiile parlamentare de supraveghere a serviciilor de informații nu își fac treaba, dar deloc, și lucrul acesta se vede. Observăm că serviciile de informații și-au făcut Academie Națională de Informații, care este un câmp fertil de unde se pot racola viitorii agenți sub acoperire sau personal cu grade din serviciu. Asistăm la o situație pe care nu mi-aș fi putut-o imagina în anii '90 și lucrurile acestea, în loc să fie criticate de toată presa, văd că sunt nu numai tolerate de unii, dar și alimentate și lăudate", a afirmat Tăriceanu, la dezbaterea organizată de Comisia senatorială specială pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept din România.
