"Regina Ana a fost practic singura Regină a românilor și a familiei regale care n-a apucat să domnească. A fost un simbol al Regalității în timpul exilului pentru că inclusiv căsătoria Majestăților Lor a avut loc departe de țară și, mai mult decât atât, ea a reprezentat, în mod paradoxal, pentru că românii nu o cunoscuseră după 1990, imaginea unei adevărate Regine pentru că Regele nu avea dreptul să vină în țară. Românii își aduc aminte de vizitele din 92, 94, 95, 96 și toate evenimentele la care a participat Regele. A fost practic o extraordinară lecție de dăruire a cuiva care nu s-a născut aici, nu văzuse România timp de 40 de ani și totuși și-a pus în slujba țării toate eforturile", a declarat Alexandru Muraru la RFI.
El a reamintit că Regina Ana a fost, alături de Regele Mihai, un factor activ în integrarea europeană a României prin vizitele făcute în capitalele europene pentru susținerea candidaturilor la NATO și UE.
În opinia sa, moartea Reginei ridică problema legitimității. "În primul rând pentru că a fost o regină care nu a urcat pe tron și totuși a primit întru totul acest apelativ de Regină, nu de soție a Regelui Mihai, cum unii ar putea să spună că ar fi fost firesc. Ceeea ce aduce în discuție și simbolistica aparte care îi este adăugată acestui personaj. Regina Ana a fost, dincolo de toate, un veteran de război. A participat activ la cel de-Al Doilea Război Mondial, în calitate de asistentă medicală. Din punctul meu de vedere e nevoie de funeralii de stat. Moartea Reginei aduce în discuție calitatea de fost șef de stat al Regelui Mihai și de singurul Rege în viață al românilor", a explicat istoricul Alexandru Muraru.
