„Ciumpalaci” şi „viermi” sunt numai două dintre apelativele folosite de politicieni la adresa românilor. Se întâmpla în ianuarie 2012, atunci când au avut loc celebrele protestele din Piaţa Universităţii, proteste care au ţinut luni de zile şi care au culminat cu demisia lui Emil Boc, cel care ocupa, la vremea respectivă, funcţia de premier. Tot atunci, ministrul de Externe la vremea respectivă, Teodor Baconschi i-a comparat pe protestatari cu o „mahala violentă şi ineptă”. Senatorul Iulian Urban i-a numit pe protestatari „viermi“ şi, mai apoi, un alt lider al PDL a spus: „ce să faci, nu poţi să-ţi dai demisia pentru nişte ciumpalaci!“.
„MAHALAUA VIOLENTĂ ŞI INEPTĂ“
„Alegerea o va face însă România vrednică, România care munceşte, România însetată de viitor, nu mahalaua violentă şi ineptă încolonată, ca minerii odinioară, în spatele moştenitorilor Securităţii“, scria atunci, cu exces de zel, Baconschi.
ŢIGANCĂ ÎMPUŢITĂ
În 2007, fostul preşedinte i-a luat cu forţa telefonul mobil jurnalistei Andreea Pană, care îl filma în timp ce acesta se afla la cumpărături într-un hypermaket. El s-a adresat ziaristei cu apelativul „păsărică“. După ce şeful statului s-a urcat în autoturismul personal, telefonul l-a înregistrat pe Băsescu în timp ce o numea pe jurnalistă "ţigancă împuţită". Înregistrarea respectivă a fost ştearsă. Ulterior, aparatul a fost restituit, iar angajaţii postului TV au reuşit să recupereze înregistrarea afirmaţiilor şefului statului, care a fost făcută publică.nalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis, în 15 mai 2008, recursul lui Băsescu, considerând însă că sintagma cu care s-a adresat fostul şef al statului unui reporter TV este discriminatorie. Magistraţii instanţei supreme au mai dispus anularea totală a punctelor trei (parţial) şi patru din hotărârea CNCD, din textul cărora reieşea că gestul fostului preşedinte ar fi fost o contravenţie. Totuşi, ICCJ a stabilit că sintagma "ţigancă împuţită" este discriminatorie. Hotărârea instanţei supreme a fost irevocabilă.
ROMÂNII ŞI LENEA
În luna februarie, aflat în zonele înzăpezite din judeţele Buzău şi Vrancea,Mihai Răzvan Ungureanu, pe atunci şeful Guvernului, s-a declarat nemulţumit de faptul că militarii deszăpezesc drumurile, în timp ce localnicii „stau în casă la căldură“. „Este inadmisibil să ajungi pe străzile unei localităţi în România şi să îi vezi pe militari desfundând drumurile, în timp ce beneficiarii direcţi, care sunt şi concetăţenii noştri, stau în casă, la căldură. Şi am văzut cu toţii, aceasta se întâmplă. Şi la inundaţii, şi la nămeţi. (…) Nu se poate aşa ceva…. Nu putem plăti lenea la nesfârşit. Este lipsă de respect faţă de cei care stau 24 de ore îngheţând ca să dea drumul la salvări, să rezolve situaţiile de urgenţă” a spus Mihai Răzvan Ungureanu în vizita sa de lucru din zonele sinistrate.Aviatorii pensionari ii cer premierului, intr-o scrisoare deschisa, sa faca o "analiza serioasa" cu privire la situatia lor si sustin ca se simt jigniti de afirmatiile acestuia privind pensiile primite de ei, acestea fiindu-le acordate in baza unei legi initiate de un vicepresedinte al PDL si votate in unanimitate.
EMIL BOC ŞI „PENSIILE NESIMŢITE“
În aprilie 2010, aviatorii pensionari i-au cerut premierului Emil Boc, într-o scrisoare deschisă, să facă o „analiză serioasă“ cu privire la situatia lor, susţinând că se simt jigniţi de afirmaţiile acestuia privind pensiile primite de ei, acestea fiindu-le acordate în baza unei legi iniţiate de un vicepreşedinte al PDL şi votate în unanimitate. Reacţia vine după ce premierul Emil Boc a făcut referire, în mai multe raâduri, la „pensiile nesimţite“ şi a susţinut eliminarea lor.
