Curtea Supremă redeschide dosarul penal privind erata Curții Constituționale referitoare la organizarea referendumului de demitere a lui Băsescu

12 Mai 2015
Curtea Supremă redeschide dosarul penal privind erata Curții Constituționale referitoare la organizarea referendumului de demitere a lui Băsescu
Curtea Supremă a decis redeschiderea dosarului penal în cazul eratei Curţii Constituţionale din august 2012, cea prin care a fost stabilit cvorumul necesar validării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcția de Președinte al României.
Anunțul acestui demers al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost făcut de avocatul Lucian Bolcaș, la Antena 3.


Strategia Uniunii Social Liberale, coaliția formată din PSD, PNL și PC cu scopul demiterii lui Traian Băsescu, viza eliminarea cetățenilor români cu domiciliul în străinătate de pe listele electorale valabile în cadrul proceduri referendumului de demitere a președintelui, ce a avut loc la 29 iulie 2012.
Prin această acțiune, cvorumul - prezența la urne a cetățenilor cu drept de vot - necesar validării referendumului, urma să fie stabilit prin raportarea la un număr mai mic de cetățeni înscriși pe listele electorale

Erata Curții Constituționale, remisă guvernului luni, 6 august 2012, preciza că, din cauza unei erori, un paragraf esențial fusese omis din decizia luată cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Paragraful respectiv aducea reglementări privind componența listelor electorale a persoanelor cu drept de vot în cadrul procesului de referendum.
"În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul", stipulează paragraful respectiv, CCR solicitând guvernului validarea sa prin publicarea în Monitorul Oficial.

Deci, prin introducerea acestui paragraf, cvorumul necesar validării demiterii președintelui urma să fie stabilit prin raportarea la listele electorale permanente. cele folosite și la alegerile prezidențiale, care cuprind toți cetățenii români cu drept de vot, indiferent de domiciliu.

Acest paragraf a fost agreat ca făcând parte din decizia finală a celor nouă judecători ai Curții Constituționale de vineri, 3 august 2012, în care se motiva respingerea a cinci contestații depuse de USL cu privire la orgranizarea referendumului.
Pentru a trimite noua precizare privind omiterea paragrafului către guvern și publicarea sa în Monitorul Oficial era nevoie de obținerea consimțământului majorității judecătorilor CCR.

Cvorumul pentru luarea acestei decizii a fost îndeplinit, cinci judecători dându-și consimțământulîn acest sens, nu a fost convocată o ședință în plen, așa cum cere procedura legală.
Președintele Curții, judecătorul Augustin Zegrean, se afla în concediu, locul său fiind luat de un judecător de serviciu - unul din cei nouă componenți ai CCR, respectiv Mircea Ștefan Minea, cel care a semnat decizia și a trimis-o guvernului pentru publicare în Monitorul Oficial.
Trei judecători membri ai CCR, Ion Predescu, Tudorel Toader și Acsinte Gașpar, au contestat public procedura prin care a fost luată această hotărâre, considerând că nu a respectat normele legale, care precizează că aceasta ar fi trebuit luată în plenul CCR, cu toți cei nouă judecători prezenți.

Prin această modificare majoră adusă de CCR modului de desfășurare a referendumului, în ciuda faptului că votul în favoarea demiterii sale a fost covârșitor - peste șapte milioane - Traian Băsescu a rămas în funcție.

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră