Doina Pană, fost ministru al Mediului, a explicat pentru mariustucă.ro prevederile noului Cod Silvic, câte milioane de hectare trebuie să împădurim, și cât ar fi nevoie să tăiem legal pentru ca pădurea să se regenereze.
Ce schimbă fundamental Noul Cod Silvic?
Doina Pană: Se aliniează în primul rând la o strategie europeană, pentru că este o strategie a UE până în 2035, și conform acestei strategii exploatarea pădurii trebuie să se facă local, pentru că pădurea nu are numai un rol economic, are un rol ecologic și are un rol social. Trebuiesc toate trei coroborate.
Prin această formă atingem aceste obiective din strategia UE. Pe de o parte, pe de altă parte, vine ca un al doilea pilon, pe lângă radarul pădurilor. Să se termine cu tăierile ilegale Radarul Pădurilor face în așa fel încât să nu se mai poată transporta lemn tăiat ilegal și Codul Silvic vine cu niște măsuri care îi pun în legalitate pe micii proprietari, să nu mai fie în situația să își taie ilegal propria pădure și să o facă conform normelor silvice. Pentru că fac o mențiune, pădurea indiferent că e a privatului, ești obligat și ca privat să o exploatezi în funcție de regimul silvic. În plus vine cu restricții legate de monopol care la fel de mult au contat că aspect social.
În momentul în care un mare concern vine și concentrează aproape toată masa lemnoasă pe specia pe care o prelucrează, de exemplu rășinosul, că de el vorbim, crează, așa cum se laudă, câteva locuri de muncă, 2000 - 3000 de locuri de muncă, dar conduce și la pierderea a peste 50 000 de locuri de muncă în zonele de munte. Au dispărut mici fabrici de mobilier, mici afaceri locale, care nu numai că în zonele de munte înseamnă singurul loc de muncă, dar înseamnă și un plus valoare pentru lemn.
Este păcat să exportăm lemn -cherestea, am putea exporta direct mobilă. Şi atunci am venit și cu preemțiunea pentru producătorul local să aibă întâietate la gestionarea lemnului.
E un sistem coroborat care să ducă la creșterea valorii lemnului în România, și nu în afară, să recreeze locurile de muncă ce au dispărut datorită apariției acestor coloși, și să redea pădurii rolul pe care îl are, nu de simplă marfă.
În Polonia, producătorii locali au drept de exploatare de 50%. În România, producătorii locali ar putea beneficia de o astfel de măsură? Să aibă și întâietate și un grad mai mare de exploatare?
Doina Pană: Eu zic că măsura noastră, cu preemțiune pentru producătorii de mobilă poate atinge procente și mai mari.
Opoziţia spune că potrivit noului Cod Silvic, dacă ai 10 ha de pădure poți să faci ce dorești cu ea
Doina Pană: Din nefericire, chiar dacă vorbim de interes național, când vorbim de pădure, politicul nu renunță la strageiile pe care le folosește din interes politic şi chiar și pecuniar, aș îndrăzni să spun. Este o dezinformare uriașă. Și am să explic pe înţelesul cititorilor dvs.
În actualul Cod Silvic se spune foarte clar că nu poţi exploata pădurea fără amenajament silvic. Amenajamentul silvic înseamnă un studiu foarte laborios pe care îl face ICAS-ul sau alte firme specializate şi studiul îți spune, practic, ce să faci cu pădurea pe un termen de 10 ani. Dar trebuie să ai minim 100 de ha ca să faci acest amenajament silvic.
Și acum, în urma retrocedărilor avem foarte mulți propritari de pădure de sub 10 ha.
Dacă ei s-au putut asocia ca să facă 100 de hectare şi-au putut face amenajament. Dacă parcelele sunt disparate, nu au cum.
Dacă îi adunam pe toţi cei care au proprietăţi disparate, vorbim de 500 000 de ha. Aceştia nu au putut să facă amenajament silvic şi nu au putut să îşi exploateze pădurea. Puteam să ne facem că nu vedem, să sune populist pentru toată lumea.
Dar, din punctul meu de vedere ar fi fost o greşeală foarte mare.
Şi atunci, înainte de a veni cu modificarea la codul silvic am făcut un studiu şi am căutat reglementăril din ţările din UE, şi, surpriza.Nici în UE, pentru micile proprietăţi nu se cere amenajament, sunt convinsă că din aceleaşi considerente – sunt parcele dispersate.
La ei exista ghiduri de bune practici, dar am considerat că pentru România acestea nu ar fi suficiente pentru ceea ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani.
Şi atunci am zis așa: dacă ai o suprafață de pădure sub 10 ha nu trebuie să faci amenajament dar îţi poţi exploata lemnul legal, doar dacă faci un contract de administrare cu un ocol silvic, privat sau de stat, pe minim 10 ani, exact cât e și amenajamentul silvic.
Astfel, un personal silvic, în urma unui contract, îţi evaluraza pădurea, îţi spune ce lucrări trebuie să faci îți marchează ce arbori poţi să tai, face totalul, şi își spune cât trebuie să tai ca să nu depăşeşti 3 mc/ ha / an.
Adică, îți dă dreptul să beneficiezi de propria pădure, respectând regimul silvic. Astfel noi am oprit defrișarea aducându-i în legalitate, pentru că altfel oamenii îşi furau propriul lemn.
Pe lângă această, pădurea nu era păzită şi puteau fura şi alţii din pădurea respectivă. O măsură foarte benefica, pe care opoziţia a populatizat-o invers din punct de vedere politic.
Aveți în vedere interzicerea exportului de cherestea pe o anumită perioadă de timp?
Doina Pană: Vedeţi dvs în momentul în care am preluat mandatul m-am gândit să opresc tăierea un an sau doi. Să nu se mai taie nimic.
În momentul în care am luat informații și am văzut două aspecte coroborate - unu că anual beneficiul este de 5 % din PIB comercializând lemnul pe care noi îl vindem și – doi vorbim de 100 000 de locuri de munca care ar dispărea brusc. Pe de o parte, un arbore care a atins maturitatea şi nu îl exploatezi îşi pierde din calităţi, plus schimbul de dixod de carbon - oxigen nu se mai face ca la un arborele tânăr.
Deci pădurea este bine într-un ciclu studiat, ceea ce se întâmpla conform amenajamentelor și atunci mi-am dat seama că dacă se taie legal, atât cât trebuie, atunci pădurea este în regulă. Pădurea de la sine se dezvoltă anual cu 4- 5 mc pe hectar, în momentul în care tai 3 mc/ha, cât avem noi, ea se regenerează natural.
Noi vindem anual 17 – 18 milioane de mc de lemn, aveam 5,6 milioane de ha
Astfel, dacă facem o împărțire scurtă vedem că este vorba de 3 mc. Ori, ea, în realitate se dezvoltă cu 4-5 mc pe an. Așadar dacă o exploatezi corect pădurea noastră e în regulă. Pe de altă parte, conform normelor UE, nu poți interzice cheresteaua sau bușteanul. Ne place sau nu place sunt lucruri care sunt benefice pentru noi. Sunt reguli pentru toate statele care au aderat la Uniunea Europeană.
Prin noul Cod Silvic, Romsilva va avea mai mulți bani pentru reîmpăduriri?
Doina Pană: Există rgelementări foarte clare legate de ceea ce înseamnă reînpădurirea. Și în vechiul cod şi în actualul cod sunt prevăzute prevăzute 2 milioane de ha până în 2035. Avem 2 milioane de ha de teren degradat. Aceste 2 milioane de ha nu sunt ale statului român, sunt proprietăți private. În România nu există mentalitatea investiției de durată.
Pentru un teren obişnuit prin APIA, subvenția depăşeşte 300 de euro pe ha.Când planetzi pădure nu primeşti nimic, pentru ca ea produce. Dar romanul vrea acum, iar pădurea produce peste zeci şi zeci de ani. Mă îndoiesc că vom putea convinge atât de mulţi proprietari încât să atingem acest barem de 2 milioane de ha. Dar, dacă programul de perdele forestiere se va atinge cât şi cel privind terenul degradat al statului, atunci este absolut în regulă.
Aţi avut presiuni pe perioada în care ați muncit la Codul Silvic?
A fost o muncă uriaşă sub o presiune uriaşă şi o luptă cu arme inegale. Nu pot să nu remarc cât de importantă a fost implicarea societății civile.
Ce credeți că motivează societatea civilă?
Doina Pană: În momentul în care eram o mână de oameni care munceam pe Radarul Pădurii, chiar mă întrebam unde este societatea civilă, şi pe radar nu a fost greu pentru că acolo a fost că a fost Hotărâre de Guvern. Chiar mă întrebam unde este societatea civilă? De ce nu iese şi pentru aurul verde, iese doar pentru aurul de la Roşia Montana?
Pe de altă parte, acest masacru asupra pădurilor nu s-a făcut brusc, şi poate mulți l-au perceput ca pe un război politic şi nu ca pe o realitate. Eu cred că reportajele și materialele de presă din care a reieisit cum se cumpără lemn ilegal și firmele mari îl procesează, toate au produs scânteia. Astfel că societatea civilă s-a trezit.
Am văzut în presă materiale legate de faptul că declarația dvs despre lobby-ul firmei austriece ar fi doar vorbe în vânt și că, de fapt, doar l-ați protejat pe premier. A existat acel lobby?
Doina Pană: A exista acest lobby, s-a văzut prin documentele care au apărut în presă. Ne cereau să scoatem acea prevedere cu maxim 30 la sută, pe specii şi sertimente.
Acelaşi lucru l-a invocat şi preşedintele Iohannis şi atunci eu m-am gândit că dacă asupra mea s-a făcut presiune, că nu mă cunoasteu, asupra ministrului Korody, la fel, asupra premierului, nu văd ce i-ar împiedica să facă aceeaşi presiune şi asupra președintelui Klaus Iohannis.
Consiliul Concurenței a anuțat că va cere un punct de vedere Uniunii Europene legat de problema monopolului. Cum vedeți această situație?
Doina Pană: Din punctul meu de vedere, Consiliul Concurentei nu şi-a făcut treaba nici până acum. Noi anual dăm spre tăiere 17 – 18 milioane de mc de lemne, iar această firmă procesează 4,5 milioane. Așadar, da, spunem că nu au monopol.
Dar dacă mergem pe sortimente, pe răşinos, pentru ca Holzindustrie Schweighofer numai răşinos exploatează şi la acela ai 7 milioane de mc pe an şi Holzindustrie Schweighofer beneficiază de 4, 5 milioane, deja e monopol clar
Deci, din punctul meu de vedere aici a greșit Curtea Constituțională pentru că nu a judecat diferențiat, pe specie. De aceea noi am introdus articolul și am spus 30 % pe specii și sortimente.
Pe de altă parte Consiliul Concurenței ar fi trebuit să citească Constituţia României din care reise clar că pădurea nu este orice marfă, mai exact titlul 4 – economia şi finanţele publuce, art 135.
Ce efect a avut Radaraul Pădurilor?
Doina Pană: S-au golit șoselele României de transport ilegal. Circulă camioane, dar sunt cele legale, ca la 18 milioane de metri cubi pe care îi exploatăm legal este normal să circule. Din 8 octombrie 2015 şi până acum au fost înregistrate peste 7000 de apeluri pentru radarul pădurilor.Trebuie dezvoltat în continuare pentru ca ingenuozitatea celor care încalcă legea este foarte mare şi trebuie să ne adaptăm mereu.
Ce mai urmează?
Doina Pană: Să votăm Codul Silvic pe care eu îl văd că o Biblie.Şi mai aveam două legi - respectiv statutul personalului silvic, astfel încât să dispară corupţii din sistem şi legea infracţiunilor silvice, încât cineva care e prins că transporta ilegal lemn să i se confişte şi mijlocul de transport. Pentru că atunci vreau să văd şi eu care agent economic risca să îşi piardă tirul, la ce valoarea are tirul, pentru un transport ilegal de lemn.
Când va fi votat Codul Silvic?
Doina Pană. Eu sper că miercurea viitoare să fie votat, să fie trimis președintelui. Preşedintele are 10 zile la dispoziţie, după care este obligat să îl promulge, să apară în Monitorul Oficial și să se poată da drumul la legile subsecvente pentru aplicabilitatea lui.
