Poate că fiecare dintre noi ar trebui să trecem măcar odată pe la Mausoleul de la Mărășești și să păstrăm măcar o secundă un moment de reculegere, în semn de recunoștință pentru cei care și-au jertfit propria viață. Și poate că pe la Mausoleu ar fi bine să mai oprească și câte unul dintre zecile, sau sutele de ”conducători” actuali și să oprească pângărirea memoriei eroilor ce are loc chiar la poarta monumentului istoric.
Spre rușinea mea, ori de câte ori mergeam sau venea dinspre Capitală, niciodată nu îmi găseam timp să mai opresc la Mausoleu.
Venind din vacanță am tras totuși pe dreapta și mi-am dus fetița de aproape 6 ani să viziteze acest loc de cinste pentru eroii neamului.
Am fost plăcut surprins să văd că s-au schimbat multe în ultimii ani, dar în același timp mâhnit de ignoranța și lăcomia în numele cărora este profanată memoria celor care s-au jertfit.
La poarta de intrare sunt tarabele comercianților care vând ”artizant” made in China; mese la care se opresc toate grupurile de copii care vizitează monumentul, inclusiv fetița mea.
I-a atras atenția un obiect din lemn, aflat la loc de cinste pe masă, chiar în față, între două blide de lut și un clop de paie. A trebuit să o rog pe fiica mea să îl lase pe tarabă și am plecat dezgustat după ce am vizitat Mausoleul.
Era un intrument de măsurat cât de terifiant de lung sau de gros este organul sexual. O glumă proastă, prin care mulți trogloditi înțeleg artizanatul.
Iar locația solemnă unde aceste instrumente sunt vândute, în văzul copiilor, este o palmă dată tuturor celor care mai au demnitate și simțire pentru valorile naționale. Mă întreb cum de îi lasă cei de la Muzeul Vrancei să comercializeze astfel de tâmpenii? Cum de nu a oprit până acum vreo coloană oficială la Mausoleu, vreun ambasador, ministru, sau președinte, care să vadă o asemnea grozăvie? Nu vreau să îmi imaginez că în sertarele de la noptiera ”conducătorilor” noștri, se află vreun astfel obiect de artizant...