Peste 80.000 de copii din România au părinți plecați la muncă în străinătate. Pentru a veni în sprijinul acestora, Organizația Salvați Copiii a lansat miercuri proiectul „Protecție și educație pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în străinătate prin centre de zi", derulat în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și Ministerul Educației. Proiectul cu tema „Părinte dispărut“ se desfăşoară între 1 ianuarie 2015- 30septembrie 2017, având o finanţare totală de peste 1,3 milioane euro. În plus, are o durată de doi ani și vizează o informare mai bună a părinților, precum și reducerea impactului negativ al lipsei acestora asupra copiilor rămași acasă, potrivit Agerpres.
„Vrem să facem o campanie publică amplă, în care să discutăm despre drepturile care nu le sunt respectate, să informăm părinții care vor să plece sau sunt deja plecați despre prevederile legale, responsabilitățile pe care le au. Să știe ce pași trebuie să facă, ce situație trebuie să lase copiilor acasă. S-a schimbat legea și este interesant de știut dacă oamenii știu. Unul dintre obiectivele programului este de a informa", a declarat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii.
RESPONSABILITĂŢI LEGALE PENTRU PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE
Chiar dacă, de cele mai multe ori nu le respectă, părinţii plecaţi la muncă în străinătate au obligaţia legală de a lăsa lucrurile în ordine pentru copiii rămaşi în ţară. Preşedintele executiv al organizaţiei „Salvaţi Copiii“ a precizat că acești părinți sunt obligați să informeze Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și direcțiile din teritoriu despre dorința lor de a pleca și să numească o persoană, un tutore, care va avea toată responsabilitatea creșterii copilului în lipsa acestuia. Această înștiințare se va face anual, obligația părinților fiind de a veni măcar o dată pe an în țară. Potrivit Salvați Copiii, este bine ca familiile să aibă în vedere și dezvoltarea emoțională a copilului, urmând să se dezvolte o platformă online și o linie telefonică în care părinții să apeleze și să primească suport, consiliere, îndrumare. În cadrul proiectului se vor dezvolta servicii educaționale în 16 școli din București, Petrila, Târgu Mureș, Brașov, Iași, Suceava, Constanța, Piatra Neamț etc, unde se va lucra cu peste 1.200 de copii anual. „Acești copii au același sindrom ca al celor care stau în instituții. Se simt abandonați, vinovați, cred că plecarea părinților se datorează lor, că în general li se spune am plecat ca tu să o duci mai bine“ Au această vină și nu este bine pentru o dezvoltare sănătoasă a copiilor", a explicat Gabriela Alexandrescu,.
SANCŢIUNI PENTRU NEGLIJENŢA PĂRINŢILOR
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Gabriela Coman, a arătat că fenomenul migrației părinților plecați la muncă în străinătate pare în descreștere, dar totuși cifra se menține mare. „Din cei 82.339 de copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate 22.000 sunt copii rămași acasă care provin din familii cu ambii părinți plecați. Numărul copiilor rămași acasă în îngrijirea rudelor până la gradul IV fără măsură de protecție ajunge la 20.783. (...) Am venit cu actualele modificări legislative pentru a crea o abordare integrată a fenomenului. Sunt părinți care nu măsoară efectele pe care le au plecarea lor asupra copiilor, ei se gândesc că pleacă să ducă o viață mai bună ei și copiii lor. Anul trecut am venit cu o prevedere în care pentru copiii plasați la rude alocăm un sprijin de 600 lei pe lună, tocmai pentru a veni în sprijinul acestor cazuri", a spus Coman, precizând că legea (Legea 257/2013 privind protecția drepturilor copilului) prevede și sancțiuni pentru neglijența părinților.
