Farsa prezidențialelor se apropie (poate) de final, titrează publicatia franceză Le Journal du Dimanche. „Ce haos formidabil!” – cuvintele scrise de Eugène Ionesco în urmă cu peste o jumătate de secol par să descrie cu o precizie tulburătoare actualele alegeri prezidențiale din România. În locul dezbaterilor publice, alegătorii au avut parte de insulte virale, teorii conspiraționiste și o campanie electorală purtată mai degrabă pe rețelele sociale decât în piețele orașelor. După anularea primului tur de scrutin și o jumătate de an de confuzie, românii se prezintă din nou la urne, într-un climat tensionat, polarizat și lipsit de repere clare. Pe scenă, doi candidați din lumi paralele: George Simion, naționalistul susținut de zonele rurale, și Nicușor Dan, tehnocratul pro-european sprijinit de elitele urbane. Iar în culise – neîncredere, oboseală civică și teama că, indiferent de deznodământ, spectacolul absurd va continua.
La șase luni de la anularea primului scrutin, doi candidați se înfruntă într-un duel în care rețelele sociale au înlocuit mitingurile, iar zvonurile și fanteziile au ținut loc de dezbateri.
„Schimbarea care ne unește” și „Respect” – sloganurile celor doi candidați sună frumos, dar sunt departe de realitatea acestei campanii.
„Ce haos formidabil!” – cuvintele piesei scrise de Ionesco acum cincizeci și doi de ani ar putea descrie perfect actuala alegeri prezidențiale din România: un teatru al absurdului, unde toți vorbesc și nimeni nu ascultă. Alegeri, în România? Doar cel atent la cele mai mici detalii din București ar putea bănui că azi are loc un scrutin decisiv: nicio afișare publică, niciun miting. Capitala, de obicei animată zi și noapte de claxoanele taxiurilor Dacia, chiar și fără trafic, s-a cufundat într-o liniște stranie.
Sediile de campanie, liniștite ca niciodată
După anularea alegerilor din decembrie trecut, această ciudată campanie electorală se întinde de șase luni, cu întorsături de situație aproape comice și personaje secundare devenite, brusc, protagoniste: George Simion, candidatul naționalist din partea AUR, și Nicușor Dan, pro-europeanul independent, primarul capitalei, susținut de establishment. Două lumi opuse se înfruntă pe această scenă ionesciană a anului 2025. De la distanță, desigur.
Mitinguri? „Ah, nu, noi nu facem așa ceva… Totul e pe internet.” În fața modestului sediu de campanie al lui George Simion, câștigător detașat al primului tur în urmă cu două săptămâni, un bărbat ne deschide lanțul de la poarta unui mic imobil dintr-un gang (aproape o metaforă involuntară a scrutinului), nu departe de Piața Victoriei: „Poate facem o petrecere dacă iese președinte.” În rest: „Uitați-vă pe paginile lui de social media.” De la anularea candidaturii lui Călin Georgescu – și implicit a alegerilor –, România așteaptă deznodământul acestui nou episod, cu ochii în telefon.
Asemenea Statelor Unite, România s-a trezit polarizată
Sediul de campanie al lui Nicușor Dan, candidat independent, este abia vizibil. Situat într-o clădire haussmanniană, într-un fost restaurant italian fără firmă, fără agitație, funcționează cu câțiva voluntari care lucrează în spatele unor laptopuri. La fața locului, tineri perfect vorbitori de engleză, tipici noii burghezii bucureștene: bine crescuți, călătoresc cu Ryanair și au reușit să prindă trenul globalizării odată cu drumul către magazinele occidentale de fast-fashion. Alexandru, pe care toți îl numesc aici „Campanie”, face parte din acești voluntari și, cu calculatorul în mână, face calcule: „Va trebui să stăm mai bine în județele rurale. În orașe, Dan a avut rezultate bune, dar nu și la sate.”
Asemenea Statelor Unite sub Trump, România s-a trezit profund polarizată. Candidatul pro-european a câștigat la București și la Cluj, metropola intelectuală a Transilvaniei și al treilea oraș ca mărime al țării. Simion, în schimb, a dominat în regiunile rurale, unde a obținut frecvent scoruri de peste 50%. Teoretic, Dan dispune de mai multe rezerve de voturi, deși Crin Antonescu, clasat al treilea în primul tur cu 20% din voturi, nu a dat nicio indicație de vot.
Zvonuri, dezinformări și lovituri sub centură
În capitală, doar sectorul 5 l-a plasat pe candidatul AUR pe primul loc. Situată în sud-vestul orașului, această zonă defavorizată, cu aproximativ 90.000 de locuitori, majoritatea trăind în blocuri construite în perioada Ceaușescu, are o reputație proastă: droguri, prostituție, furturi… Suntem departe de bulevardele elegante ale „Micului Paris”, așa cum este supranumit Bucureștiul vechi. Ferentari nu mai este ghetoul de acum douăzeci de ani care atrăgea turiștii în căutare de aventură, dar sentimentul de abandon persistă.
„Băg-o bine în c… Nicușor!” – scrie pe un perete al supermarketului Lidl, centru nevralgic al acestui colț de lume care pare un decor de film cu Borat, cu căsuțele sale dărăpănate și copiii fără vârstă care trag din țigară după țigară, în timp ce surorile lor vând câteva dantele.
Zvonurile și dezinformările au ritmat campania de ambele părți, însă Simion nu a făcut nimic pentru a îl combate pe cel care afirma că ar avea origini rome – un argument menit să-i știrbească „românitatea” naționalistului care, ani la rând, a visat să refacă Basarabia prin anexarea Moldovei – țară în care este, de altfel, în continuare interzis.
La sediul de campanie al lui Nicușor Dan, unii militanți par convinși: „E rom, uitați-vă bine la fața lui, nu încape îndoială! O față mare, de țigan.” Între atacuri sub centură și provocări, susținătorii lui Dan s-au amuzat copios cu zvonurile lansate de europarlamentara Diana Șoșoacă, fostă membră AUR, acum lideră a SOS România. Fosta candidată la prezidențiale, exclusă din competiție la fel ca și Georgescu de către comisia electorală, a alimentat constant speculațiile despre o presupusă relație amoroasă între Simion și șoferul său…
Într-o țară tradiționalistă, asemenea acuzații – oricât de fanteziste ar părea – nu sunt luate în derâdere. O rară manifestație, desfășurată în fața primăriei București, a reunit săptămâna aceasta credincioși ortodocși care au ars tămâie și au protestat împotriva paradei Pride, programate chiar în weekendul de Rusalii. Nicușor Dan este de centru-dreapta, tată a doi copii, dar nu este căsătorit cu partenera sa, Mirabela Grădinaru… O ciudățenie, în România.
Bătăușul și pastorul
Cei doi candidați, despărțiți în primul tur de douăzeci de puncte, se prezintă drept contrariile perfecte. Nicușor Dan, fost profesor de matematică în vârstă de 55 de ani, are carisma unei mămăligi călduțe. Despre Simion, detractorii săi spun că are alura „unui bodyguard de discotecă”. Fost camarad de drum al lui Simion, în urmă cu zece ani, când militau împreună pentru reunificarea României cu Moldova, Sebastian Dragoș își amintește de „un personaj plat, dar care adora confruntarea, ca să nu zic bătaia”. Astăzi, Dragoș îl susține pe Dan, dar recunoaște că „într-o țară care apreciază oamenii duri, look-ul său de pastor penticostal îl va dezavantaja”.
Fondator al Telenews România și fin observator al scenei politice, Nicolas Don privește cu prudență această liniște aparentă: „Din 1989 încoace, n-am mai văzut atâta ură între oameni. Cei care votează cu Simion vor să li se dea înapoi turul doi care li s-a furat. De cealaltă parte, susținătorii lui Dan se consideră salvatorii Occidentului…”
Ce se va întâmpla în momentul anunțării rezultatelor? Se va ajunge la confruntări, dacă scorul va fi atât de strâns precum arată ultimele sondaje? Sau se va instala ușurarea că această farsă s-a încheiat, indiferent de câștigător?
