Datele Centrului de Cercetare și Documentare în Integrarea Imigranților (CDCDI) arată că între 2007 și 2017, milioane de români au emigrat, plasând țara pe locul doi la nivel global după rata de emigrare, după Siria.
Concret, în cei 10 ani, au emigrat aproximativ 3.4 milioane de români, relatează business-review.eu. Emigrația nu este însă compensată prin imigrație, la sfârșitul anului 2017 doar 117 000 de străini s-au stabilit în România, dintre care 3 900 de persoane aflate sub protecție internațională, refugiați sau alte tipuri de protecție. Numărul cererilor de azil politic a crescut de la 1.500, cât era în anii anteriori, la 4.820 în 2017.
România are unul dintre cele mai mici procente ale rezidenților din afara UE - 0,3 la sută - similar cu cel al Sloveniei sau Slovaciei. Dintre toți străinii care emigrează în România, doar 9% o fac prin intermediul unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reunificarea familiei (43%) și studierea (23%).
Ponderea persoanelor care au venit în România prin programe de protecție internațională este mult mai mică decât în alte state, cum ar fi Germania. 5% dintre străinii din România se află sub protecție internațională.
Numărul persoanelor din afara UE care aleg România ca loc de trai este scăzut, deoarece întâmpină mai multe dificultăți: barierele lingvistice, limita salariului mediu pentru lucrătorii migranți, înregistrarea slabă a străinilor în statisticile agenţiilor de muncă .
În contextul crizei forței de muncă, "România nu a avut o evaluare serioasă a deficitului de forță de muncă în anumite sectoare și locuri de muncă și este departe de a avea o abordare sistematică a imigrației ca forță de muncă și ca tampon pentru îmbătrânirea populației", a declarat Luciana Lazarescu de CDCDI .
