În primele cinci luni ale anului, în România s-au înregistrat aproximativ 700 cereri de azil, cele mai multe fiind depuse de către cetățenii sirieni.
Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) a publicat un raport potrivit căruia la finele anului 2014 se înregistrau aproape 60 milioane de persoane strămutate forțat, comparativ cu cele 51,2 milioane din anul anterior și cele 37,5 milioane cu zece ani în urmă.
Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, din anul 1991 până în prezent, în România, un număr de 25.791 persoane au depus cereri pentru acordarea unei forme de protecție, dintre care 5.450 au primit statutul de refugiat sau protecție subsidiară. Cei mai mulți solicitanți de azil provin din Irak, Somalia, Afganistan, Bangladesh, Pakistan și Siria.
România va primi 2.000 de refugiați
În aprilie 2015, 750 de imigranţi ilegali au murit după ce vasul la bordul căruia se aflau a naufragiat în largul coastelor Libiei. În luna mai, intr-un accident similar au pierit, alti 450 de imigranţi din nordul Africii. Doar săptămâna trecută au ajuns în insula Kos, din Grecia, 1.200 de refugiați din Siria și Afganistan.
Aşadar, în acest context internaţional de criză, Comisia Europeană a elaborat un mecanism provizoriu prin care țările Uniunii Uuropene vor fi obligate să preia 20.000 de refugiați. CE a propus astfel, o repartizare „pe cote" pentru fiecare ţară în parte. Procesul se va extinde pe durata a doi ani, timp în care imigranţii care solicită azil trebuie distribuiţi „corect şi echilibrat" între toate statele membre.
României îi revine, în urma deciziei CE, o cotă de 2.000 de refugiaţi. Pentru fiecare refugiat primit de România, Comisia Europeană va aloca 6.000 de euro per persoană. De altfel, suma totală pe care UE a pregătit-o pentru valul de refugiaţi este de 50 de milioane de euro.
