Unde se duc banii românilor? Şi pe ce? Sunt doar două dintre întrebările pe care le avem atunci când portofelul nostru e din ce în ce mai... gol. Atenţie: se pare că românii împart banii între mâncare, facturi şi taxe. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 90% din venitul unei familii din ţara noastră se duce pe alimente, plata utilităţilor şi achitarea dărilor către stat. Datele furnizate de INS arată că românii au cheltuit cea mai mare parte din venituri, în primul trimestru al acestui an, pe produse alimentare și băuturi non alcoolice. Veniturile medii ale unei gospodării s-au situat în această perioadă la aproape 2.600 lei, potrivit B1tv. Asta în condiţiile în care cheltuielile au fost estimate la peste 2.200 lei. Cea mai mare parte din bani, spun specialiştii, a fost alocată pentru alimente şi pe plata taxelor.
Câţi bani economisesc românii
Aproape o treime dintre românii care economisesc (29%) o fac pentru copii, peste media europeană, de 25%, însă sub cea mondială (34%), preocupările financiare pentru viitor provenind mai degrabă din tradiţie, nu dintr-o programare concretizată în soluţii financiare corecte, potrivit unui studiu Erste, dat publicităţii la începutul acestui an.
Pe ce cheltuiesc tinerii banii
Principala sursă de educaţie financiară a tinerilor din România rămâne familia, într-o proporţie de 95%, în timp ce şcoala deţine un procent de 9%, iar băncile doar 5%, potrivit studiului Erste, realizat de către IMAS International. Acesta mai relevă că tinerii cu vârste de 14-25 de ani din România cheltuiesc, în medie, 33 de euro lunar pe haine, încălţăminte şi alte accesorii asociate, cu mult peste media celorlalte ţări din estul şi centrul Europei, fiind întrecuţi doar de austrieci, care cheltuie 57 de euro. Cehii şi slovacii alocă 21 euro, ungurii - 17 euro, croaţii - 22 euro, iar sârbii - 18 euro. România are, cu excepţia Austriei, cei mulţi tineri din grupa de vârstă 17-19 ani care deţin un telefon de tip smartphone.
De unde provin banii tinerilor români
Atunci când sunt întrebaţi de unde provin banii, tinerii românii au cea mai mică rată de răspuns la categoria "joburi part-time sau full time", de 76%, pe când cehii au o rată de 99%, austriecii de 98%, slovacii şi croaţii de 97%, iar ungurii de 82%.
