Mai deunăzi se adunară ca să nu fie împrăștiați evident, toți miniștrii de transporturi ai statelor membre UE. Și după îndelungi și adânci reflecții au aprobat două măsuri importante pentru întreaga aviație europeană
Cele două decizii se referă la bagajul de mână al pasagerului aerian și despăgubirile acordate aceluiași pasager pentru întârzierile curselor companiilor aeriene
Bagajul de mână de la gratuit la plătit obligatoriu
Trebuie să știm ca bagajele se împart în bagaje de cală și care pot avea până la 21-23 de kg fiecare în funcție de companie și bagaje de mână. Bagajul de mână îl însoțește permanent pe pasager și poate fi introdus la cala la urcarea acestuia în avion și înmânat apoi la coborâre sau il poate însoți în avion acolo unde vor fi depuse în locurile de depozitare de deasupra scaunelor.
Din punct de vedere constructiv avioanele de astăzi au fost concepute în urmă cu cel puțin 20 de ani în urma, unele chiar cu peste 50 de ani (Boeingul 737 de exemplu). În plus nici atunci și nici acum nu au existat și nu există vreun standard cu privire la mărimea, numărul, capacitatea volumetrică a acestor spații de depozitare etc. Practic producătorii au estimat de capul lor acele spații din necesitatea de a umple și folosi cumva acele spații care inițial erau goale.
De aceea în condițiile în care variantele de bază ale modelelor de avioane au fost lungite pentru a lua și mai mulți pasageri nu asigură pentru toți pasagerii posibiiitatea de a își depozita bagajele în acele spații. Și uite așa a apărut și “soluția” depozitării bagajelor sub scaunul din fața pasagerului ceea ce face ca spațiul său să fie și mai mic. În plus și tot din lipsa unor standarde oficiale care să stabilească dimensiuni minime obligatorii, scaunele au devenit din ce în ce mai mici, mai multe, mai neprietenoase și confortul minim a fost eliminat.
În acest moment există două abordări ale acestei probleme în funcție de tipul de companie aeriană. Astfel există companiile low-cost cost avide să câștige din orice și companiile de linie ce se străduiesc să supraviețuiască asaltului primelor. La companiile low cost în lipsa acestor reglementări și standarde minime s-a introdus plata bagajului de mână și folosirea a ceea ce am denumit eu “cutia lui Procust”. “Cutia lui Procust” este un cadru metalic atașat unui cântar, și în care bagajul fiecărui pasager este măsurat și cântărit în vederea obligării la plata.
La companiile de linie, unde inițial bagajul de mână era din oficiu gratuit, a apărut de ceva timp și moda folosirii “cutiei lui Procust”, ceea ce a nemulțumit vizibil pasagerii care nu înțeleg care ar mai fi diferența dintre companiile de linie și cele low cost. Această în condițiile în care biletul este de peste trei ori mai scump la primele, serviciile la bord au devenit de nerecunoscut la multe companii mari, confortul este concomitent o problema de siguranță și una de necorespundere a spațiilor aferente fiecărui pasager în parte.
Când mergi la clasa business și nu te mai de interesează de restul
Cam așa am putea interpreta modul în care distinșii miniștri ai transporturilor din cele 27 de țări membre a UE au luat cele două decizii importante pe care le-au introdus într‐un regulament unic european.
Adică au aprobat dimensiunile bagajului de mână gratuit la bordul avioanelor la 40\30/15 centimetri și dispunerea acestuia sub scaunul din fața pasagerului respectiv.
A doua măsură vizează modificarea sistemului de despăgubire a pasagerilor pentru întârzierea curselor din cauze ce țin exclusiv de companiile aeriene. Astfel au fost mărite intervalele orare de aplicare a despăgubirilor pentru pasagerii curselor întârziate și anulate din vina companiilor transportatoare fapt ce conduce la o scădere estimată de 95% din totalul celor solicitate până în prezent
Și România?
Din informațiile publicate pe diverse site-uri din cei 27 de miniștri prezenți, au votat împotriva celor două decizii Germania, Spania, Portugalia și Slovenia, deci nu și România
Adică de la noi, unde companiile low cost își fac de cap de atâția amar de ani, unde poziția cu genunchii la gură a devenit una de bază la clasa economic și la linie și la low cost, unde scaunele nu se dau pe spate pentru un pic de confort, bagajele întârzie cu zilele, cursele întârzie nemotivat, etc etc nimeni nu a vrut să țină cont de aceste situații.
De aceea se impune și mai tare apariția unui organism de protecție a drepturilor pasagerilor aerieni plecând de la un set minim de reguli de bun simț de bază.
Ultima șansă: Parlamentul european
Ultima șansă pentru respingerea acestui regulament și a deciziilor luate de adunătura de miniștri este Parlamentul European care trebuie să avizeze și să aprobe aceste măsuri propuse. Este evident ca toți operatorii aerieni, grupați în Asociația Companiilor Aeriene, au făcut lobby din greu pe lângă miniștrii în cauză dar la Parlamentul European este mai greu totuși.
