Avocatul Poporului a sesizat astăzi Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate privind OUG 8/2015 prin care se impozitează bacşişul.
Conform unui comunicat al Avocatului Poporului, ordonanţa de urgenţă "afectează drepturi şi libertăţi consituţionale, în speţă accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi precum şi libertatea economică ale persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate". Mai mult, actul normativ emis de Guvern încalcă principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat şi independenţa judecătorilor prin faptul că hotărârea judecătorească de anulare a procesului de constatare a contravenţiei nu are nici o finalitate cu caracter reparatoriu pentru persoana vătămată în patrimoniul său, întrucât amenda şi suma de bani achitată nu se restituie.
În opinia Avocatului Poporului, măsura reglementată prin prevederile legale criticate este de natură a crea premisele unor abuzuri din partea organelor de control, care, cunoscând faptul că soluția de anulare a procesului-verbal de contravenție pronunțată de instanța de judecată nu are nici un efect asupra amenzii achitate, pot încheia procese-verbale în afara condițiilor impuse de cadrul legal.
"Prin actul normativ criticat mai sunt încălcate principiul proporționalității, libertatea economică și obligația statului de a asigura crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de producție. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/ 2015 nu conține numai simple norme de procedură care să vizeze competența instanțelor judecătorești, ci și norme care produc efecte de ordin patrimonial, care pot avea consecințe negative iremediabile pentru activitatea economică a persoanelor vizate de ipoteza normei legale", mai precizează Avocatul Poporului.
Reacţia Avocatului Poporului vine după ce fostul şef al Fiscului, Sebastian Bodu, a cerut sesizarea CCR, semnalând că unele dispoziţii ale OUG nr. 91/2014 si OUG nr. 8/2015 sunt neconstituţionale. Este vorba despre prevederile:
1) care sancţionează agenţii economici pentru sume de bani în plus sau în minus faţă de valoarea bonurilor fiscale emise. Aceasta instituie o prezumţie de evaziune fiscală, deşi o contravenţie sau o infracţiune nu pot fi prezumate.
2) privind dreptul inspectorilor fiscali de a confisca sumele de bani aflate la agentul economic şi la angajaţii acestuia şi care depăşesc valoarea bonurilor fiscale emise. Legal, confiscarea poate fi dispusa doar de instanta de judecata, pentru sume ilicite.
3) referitoare la derogarea de la aplicarea dreptului comun contravenţional al suspendării de drept – prin plângerea contravenţională – a sancţiuni aplicate. Până la soluţionarea pe fond a plângerii, sancţiunea complementară constând în suspendarea activităţii pentru 30 de zile va fi deja consumată.
4) privind derogarea de la restituirea sumei plătite pentru evitarea aplicării sancţiunii complementare de suspendare a activităţii, atunci când instanţa anulează procesul-verbal de contravenţie. Suma respectivă are tot natura juridică a unei amenzi contravenţionale, iar anularea ei de către instanţă trebuie să ducă la restituirea banilor.
De asemenea, liberalii bistriţeni au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională, întrucât prin adoptarea acestui act normativ drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt grav încălcate. Ei au arătat că OUG 8/ 2015:
1) introduce instituţia percheziţiei la locul de muncă al angajatului, fără ca aceasta să fie definită, fără o procedură stabilită prin lege de natură a permite angajatului verificarea legalităţii acesteia, fără a stipula cărei instituţii îi revine competenţa în acest sens, ce document se încheie la finalizarea acestei perchiziţii, fapt care constituie o încălcare a art. 23 din Constituţia României, potrivit căruia libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, percheziţionarea unei persoane fiind permisă numai în cazurile şi cu procedura prevăzută de lege;
2) dă posibilitatea unor angajaţi ai statului, alţii decât cei abilitaţi de normele penale în materie, să exercite percheziţia corporală a angajaţilor, fără să se menţioneze condiţiile în care această percheziţie se poate realiza sau să se indice care norme de drept sunt aplicabile acestei proceduri;
3) prin instituirea în sarcina angajaţilor unităţilor economice din domeniul respectiv a obligaţiei de a-şi declara proprii bani la începerea serviciului se aplică acestora un tratament degradant, fiind încălcate dispoziţiile art. 22 din Constituţia României, potrivit cărora nimeni nu poate fi supus unui tratament degradant;
4) prin adoptarea acestui act normativ, angajaţilor respectivi li se aplică un tratament discriminatoriu în raport cu alţi angajaţi, fiind singurii obligaţi să-şi declare sumele de bani cu care vin la serviciu;
5) nu există o justă fundamentare a acestui act normativ, din care să rezulte cu certitudine că suma definită „bacşiş” la care fac referire guvernanţii reprezintă vreun bonus acordat operatorului economic sau constituie un dar pentru angajat - distincţie importantă, de altfel, în legislaţie, întrucât în situaţia în care suma respectivă reprezintă un dar pentru angajat, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1011 alin. 4 C. civil nou - „darul manual se încheie prin acordul de voinţă al părţilor, însoţit de tradiţiunea bunului’’- se aduce atingere dreptului de proprietate privată, care, potrivit Constituţiei României, este garantată şi ocrotită de statul român.
