Averea președintelui Klaus Iohannis va fi verificată. Parlamentarii vor să afle din ce bani și-a cumpărat cele şase case. Deputatul ALDE, Varujan Vosganian, a trimis o scrisoare către ANAF şi una către ministrul de Finanţe în care le cere să verifice declaraţiile fiscale ale familiei Iohannis.Vosganian cere o analiză şi în comisiile de buget. Vă reamintim, familia prezidenţială deţine acum cinci case, cea de-a şasea fiind pierdută în urma unui proces.
Deputatul ALDE Varujan Vosganian vrea să știe și ce impozite a plătit din 1990 până acum șeful statului. Alesul vrea să se lămurească în ce măsură o persoană, care a lucrat doar ca bugetar, atât cât a fost profesor dar și primar al Sibiului, își poate cumpăra șase case din banii strânși.
Tranzacțiile din spatele casei lui Iohannis
Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu nr. 29 a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. În anul 1999, contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urmă fiind nepot al soților Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș de drept al lui Nicolae Baștea.
Instanța supremă a admis o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Brașov la o altă curte de apel din țară, decizia fiind definitivă. Potrivit presei locale, Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.
Iohannis, scos OFICIAL afară din casa pierdută
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Sibiu a solicitat în data de 25 martie 2016 radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al soţilor Iohannis, în cazul imobilului din centrul Sibiului, pierdut în instanţă anul trecut, potrivit unui răspuns al instituţiei la solicitarea hotnews.ro.Demersul AJFP vine la mai bine de cinci luni de la pronunţarea deciziei definitive a Curţii de Apel Brasov prin care Carmen şi Klaus Iohannis au pierdut imobilul. Însă, în această perioadă, potrivit dezvăluirilor făcute de Rise Project, soţii Iohannis au continut să încaseze bani din inchirierea imobilului de pe strada Nicolae Balcescu, nr. 29 din Sibiu, potrivit hotnews.ro.
În noiembrie anul trecut, Curtea de Apel Braşov a decis că soţii Iohannis trebuie să dea înapoi statului cea mai valoroasă proprietate pe care o deţineau. Sentința a venit după 16 ani, cu zeci de procese, în care instanțe din Sibiu, Alba, Brașov și București au înclinat dreptul de proprietate când într-o parte, când în alta. Anul trecut, Tribunalului Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din centrul Sibiului, iar la recursul formulat de Iohannis, Curtea de Apel a menținut această decizie, conform reteauadestiri.ro.
Iohannis şi soţia sa au devenit proprietari în 1999
Klaus Iohannis și soția sa au devenit proprietari ai imobilului în discuție în 1999. Raiffeisen a închiriat parterul în 2001, an în care au început și procesele împotriva actualei familii prezidențiale. Procesele au fost deschise de sibienii care, în baza Legii 112/1995, au cumpărat locuințele în care stăteau în calitate de chiriași. Cum familia Iohannis a devenit proprietară, respectivele familii s-au trezit că nu mai au casă, potrivit informaţiilor din turnulsfatului.ro. Potrivit unei anchete realizată de Rise Project, valoarea totală a chiriilor încasate de familia prezidențială pe urma imobilului din centrul Sibiului este de aproximativ 300.000 de euro.
Potrivit presei locale din Sibiu, istoria imobilului respectiv şi a proceselor care s-au iscat în jurul lui este îndelungată. Casa, care are peste 150 de metri pătraţi şi în care funcţionează o bancă şi mai multe firme, a fost a unei familii din localitatea Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu. La moartea celor doi soţi, din cauza faptului că nu aveau moştenitori, imobilul a intrat în posesia statului român şi a fost cumpărat de chiriaşi, atunci când acest lucru a fost posibil. Ulterior, în instanţă, un bărbat pe nume Nicolae Baştea a arătat că este nepot al foştilor proprietari ai imobilului din centrul Sibiului, iar contractele de vânzare-cumpărare ale chiriaşilor au fost anulate. Familia Iohannis a devenit proprietară a imobilului după ce a cumpărat părţile de proprietate ale urmaşilor lui Nicolae Baştea.
