Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu) continuă să prezinte publicului istorii inedite ale Capitalei. Conferinţa de joi, 11 iunie, de la ora 19:00, aduce în atenţie cazul Barbu Catargiu.
Acum mai bine de 150 de ani, două împuşcături pe dealul Mitropoliei schimbau soarta politică a unei Românii abia apărute pe harta Europei moderne.
De-a lungul timpului, asasinatul a schimbat guverne şi generat războaie: de la Iulius Cezar, trecând pe la Curţile medievale regale ale Franţei, Angliei sau Italiei, până la cei nouă premieri niponi ucişi după 1860 sau cei patru preşedinţi americani. Din păcate, nici România nu a fost ocolită, iar unul din cele mai grave asasinate politice rămâne cel al lui Barbu Catargiu din 8 iunie 1862, primul de acest fel din istoria României moderne. El s-a produs pe fondul unor tensiuni politice majore între reformatorii de stânga din Partidul Național Liberal și cei ce promovau o politică tradițională conduși de conservatorii lui Barbu Catargiu. Vicisitudinile istoriei vor face ca alţi patru prim miniştri români să cadă răpuşi de revolver: Ion G. Duca (1933), Armand Călinescu (1938) - ambii în timpul funcţiei ca şi Barbu Catargiu - precum şi Nicolae Iorga şi Gheorghe Argeşanu (ambii în 1940).
Dezbaterea de la Palatul Suţu este coordonată de prof. univ. Octavian Buda doctor în ştiinţe medicale, vicepreşedintele Societăţii Române de Istoria Medicinei.
