După ce s-a tot jucat alba-neagra cu impozitarea bacsişului, iată că mai marii ţării ar dori şi legalizarea atenţiilor pentru cadrele medicale. Mai exact, Guvernul vrea să legalizeze „atenţiile” pe care le primesc medicii de la pacienţi. În acest sens, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să elaboreze un proiect de lege care ar urma să elimine răspunderea penală a celor care iau bani sau obiecte de la pacienţi. Va trebui ca aceste gesturi de apreciere să nu fie condiţionate de îndeplinirea actului medical, iar medicii ar urma să declare tot ce primesc şi să plătească impozit.
Acele contribuții suplimentare pe care pacienții vor să le aducă cu îndeplinirea cumulativă a trei condiții: să nu fie condiționată, să fie după încheierea actului medical și să fie declarate și impozitate. Cu aceste trei condiții, să nu mai implice răspunderea penală”, a precizat premierul Victor Ponta.
Premierul spune că iniţiativa legislativă va fi trimisă Parlamentului săptămâna viitoare. Dacă va fi aprobată, doctorii şi asistentele ar putea primi bani sau cadouri de la pacienţii lor, fără să mai rişte să fie acuzaţi de luare de mită. „Dreptul pacientului de a-şi exprima recunoştinţa nu trebuie să ne mai facem că nu ştim, dacă toţi ştim că există. Dăm ipocrizia la o parte şi trebuie să reglementăm. Deci nu poate exista absolut nimic în secolul nostru fără să existe chitanţă. Medicii cer de fapt decentă în salarizare şi o reglare a statutului”, a declarat ministrul Nicolae Bănicioiu.
Ce spun medicii despre „legalizarea“ atenţiilor?
Decizia i-a revoltat însă pe unii doctori. Coalizaţi într-un grup pe Facebook, aceştia spun că nu vor legalizarea şpăgii, ci salarii decente şi condiţii bune de muncă.
„În nicio ţară civilizată un pacient nu dă o "atenţie" medicului. Am fost chiar de-a dreptul şocaţi când am auzit la televizor că se va crea o listă de "norme" care, dacă sunt respectate, vor face ca mita dată medicilor să devină legală. Este inadmisibil ca într-o Românie modernă să se mai vorbească despre un act medical în termeni de dare de mită, şpagă sau plic, ori legalizare acestor fapte”, spune Alianța Medicilor.
De cealaltă parte, reprezentanţii Colegiului Medicilor spun că noua reglementare va readuce sistemul la normal, după ce medicii au fost încadraţi de Curtea Supremă în categoria funcţionarilor publici.„Ni s-a parut excentric faptul că legea, așa cum e ea modificată, pentru că legea spune că medicul nu e funcționar public, iar decizia ICCJ precizează că medicul e culpabil”, a arătat Gheorghe Borcean, lider sindical. El spune că speră într-o modificare până la sfârșitul acestui an.
În două decizii, luate în ianuarie şi în iunie, Curtea Supremă a stabilit că medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, pentru că sunt funcționari publici.
STOP CADOURILOR PENTRU MEDICI
Medicii angajaţi în spitalele din sistemul public de sănătate n-au voie să primească de la pacienţi plăți suplimentare sau donaţii, conform unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Decizia ICCJ nr. 19 din 4 iunie 2015 a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 590 din 5 august şi este obligatorie pentru toate instanţele de la momentul publicării, scrie avocatnet.ro. În caz contrar, micile şi marile „atenţii“ primite de la pacienţi le pot aduce medicilor din spitalele de stat ani grei de închisoare. Pedeapsa poate ajunge până la 10 ani.
Mai exact, judecătorii au hotărât, prin documentul menţionat, că medicii angajaţi cu contract de muncă în spitalele din sistemul public de sănătate nu pot să primească plăți suplimentare sau donaţii, chiar dacă pacienţii au dreptul, conferit de lege în prezent, de a recompensa medicii sau spitalele în care au fost trataţi.
„Fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul penal, de a primi plăți suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege având că urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I-a din Codul penal”, scrie în decizia ICCJ publicată miercuri în Monitor.
