Persoanele interceptate în dosare şi care nu primesc nicio calitate la finalul cercetărilor ar trebui să poată contesta măsurile de supraveghere tehnice dispuse de judecătorul de drepturi şi libertăţi, potrivit unei decizii a Curţii Constituţională a României, au declarat pentru agerpres.ro surse judiciare.
Potrivit acestora, judecătorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitate formulată de DNA cu privire la dispoziţiile articolului 140 alineatul 7 din Codul de procedură penală, care prevede că decizia judecătorului de drepturi şi libertăţi asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu poate fi contestată. Judecătorii sunt de părere că decizia ar trebui să poată fi contestată de persoanele care nu sunt trimise în judecată în respectivele cazuri, au adăugat sursele citate.
Soluţia pronunţată de judecători este una de principiu, au mai spus sursele, explicând că persoana care a fost interceptată şi la finalul cercetărilor nu primeşte nicio calitate, nu a fost trimisă în judecată, trebuie să aibă dreptul la o contestaţie la instanţă împotriva măsurilor de supraveghere.
DNA a cerut judecătorilor Curţii Constituţionale să se pronunţe pe constituţionalitatea dispoziţiilor articolului 140 alineatul 7 din Codul de procedură penală, care prevede că "încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă căilor de atac".