Fostul primar al comunei Băilești, Costel Pistrițu, a murit la două zile după ce a împlinit 54 de ani în urma unei suferințe îndelungate și a unei boli necruțătoare.
Primarul era extrem de iubit pentru dragostea cu care gospodărea comuna și lupta pe care o ducea pentru a păstra vie amintirea lui Amza Pellea, consăteanul atât de iubit de toți românii.
Numele localităţii ne duce azi imediat cu gândul la personajul Nea Mărin sau la zaibărul de Băileşti. Este însă mai puţin cunoscut faptul că, în urmă cu 100 de ani, Băileştiul era cea mai mare comună rurală din România, cu străzi paralele, cu intersecţii perpendiculare largi "încât să se poată întoarce carul lung dintr-una", trasate personal de prinţul Gheorghe Ştirbey, la finele anului 1828. Prinţul Ştirbey a mutat localitatea din punctul numit 'Ţurţani', în Valea lui Trăilă, pe moşia sa, locul în care se află şi astăzi, şi a spus că odată, peste ani, Băileştiul va deveni un oraş frumos.
În urmă cu doi ani, primarul declara cât de mult regretă că nu a putut salva satul lui Amza. Edilul susţinea că acesta a fost primul proiect pe care îl dorea pentru Băileşti, însă nu a găsit finanţare: "Mă doare puţin sufletul, pentru că acesta a fost primul proiect pe care mi l-am dorit pentru Băileşti şi cred că sunt mai bine de 13 ani de atunci (la vremea aceea eram şi ONG-ist), şi nu am reuşit. Acum reuşim să finalizăm acest proiect de suflet care a fost înfiinţat în urmă cu mai bine de patru decenii prin implicare maximă a concetăţeanului nostru Amza Pellea, care a adus beneficii copiilor din comunitate. Poate fi o zonă unde este posibilă diversificarea activităţilor educaţionale, culturale şi sociale, poate fi făcută cu copii la o aruncătură de băţ de casa lor. Vor fi cel puţin 10 căsuţe cu câte trei păţuri în interior. Avem două clădiri construcţii cu etaj, care vor fi reabilitate, iar aici vor fi săli de curs şi pentru activităţi practice specifice meşteşugurilor tradiţionale, astfel încât tinerii să înţeleagă de unde venim, care ne sunt tradiţiile şi obiceiurile, că trebuie să ne cunoaştem trecutul şi cel mai important: că nu trebuie să îl uităm".
În anul 2008, edilul a mers la OSIM şi a înscris brandul lui Amza Pellea, ”zaibărul de Băileşti”, ca marcă înregistrată în România, însă ulterior a fost pus să scoată viile, pentru că soiul este hibrid, iar la negocierile de aderare la UE s-a stabilit ca România să lase numai viţa nobilă şi să scoată hibrizii.
"Am făcut demersurile spre Comisia Europeană pentru a promova zaibărul, dar guvernanţii noştri nu au fost în stare să facă nimic. Francezii au vinul naţional 'beaujolais' care e frate cu zaibărul, numai că îi zice beaujolais, dar e tot hibrid ca şi al nostru, dar au reuşit şi l-au acreditat şi îl găsim în toate magazinele. Pe mine, care am organizat 12 ediţii la rând Festivalul zaibărului, mă pomenesc că mă pun să scot viile. 'Domn'e, sunteţi nebuni, chiar sunteţi nebuni?'”, declara edilul extrem de șocat de decizia UE.
Decesul acestuia a fost anunțat și de fiica marelui Amza Pellea, Oana Pellea, care a dorit să-i aducă un ultim omagiu omului care s-a luptat să țină memoria vie a lui Amza în satul natal.
"Casa memorială AMZA PELLEA din Băilești a fost inființată la inițiativa UNUI OM.
Dacă nu ar fi fost el… nu ar fi existat nici inițiativa si nici Casa Memorială. Un sigur OM a inițiat DRUMUL LUMINII la Băilești. În fiecare dată de 12 decembrie (n.r. - ziua în care a murit Amza) oamenii si copiii din Băilești ieșeau pe strazi cu lumânari aprinse pentru sufletul lui tata… de la troița ridicata TOT DE ACELAȘI OM în cinstea lui tata … si mergeau până la Casa Memoriala Amza Pellea… așa cum mergi de Paște purtând Lumina.
UN OM care l-a iubit, respectat si a păstrat memoria lui AMZA PELLEA într-un mod exemplar! Un om ce a fost Primarul Băileștiului si care s-a zbătut pentru acest oraș!”, a transmit prin intermediul unei rețele de socializare.
