Razele ultraviolete pot avea efecte pozitive asupra sănătăţii, cu condiţia să ştim să profităm de acestea, prin expunerea corectă şi limitată. Iată care sunt avantajele razelor ultraviolete:
Întărirea sistemului osos. Sub efectul razelor ultraviolete B (UVB), unele celule ale pielii reacţionează, sintetizând vitamina D (colecalciferol, ergocalciferol) esenţială pentru fixarea calciului şi fosforului. Această vitamină previne rahitismul, osteoporoza la persoanele în vârstă şi favorizează procesul de dezvoltare a copiilor. În medie, se recomandă 15-30 de minute de expunere zilnică la lumina solară.
Razele ultraviolete provenite de la soare se descompun în trei tipuri de raze: UVA, UVB, UVC, diferenţiate prin lungimea undelor şi capacitatea lor de a traversa unele medii. Energia razelor este cu atât mai mare cu cât lungimea este mai scurtă. Şi, evident, pătrunderea în piele este mai profundă dacă lungimea undei este mai mare.
Reglarea ceasului intern. Cel mai performant sincronizator al ritmului biologic este lumina. Ochii noştri transmit acest semnal creierului, care comandă secreţia de hormoni specifici. Funcţionarea organismului (veghe-somn, temperatură, hormoni, memorie...) este, de asemenea, condiţionată de ritmul biologic, adaptat ciclului de 24 de ore. Ceasul intern, situat în nucleele suprachiasmatice ale creierului, este deci resetat în permamenţă potrivit acestui ciclu precis.
Sincronizarea somnului. Lumina percepută de retină este transmisă direct nucleelor suprachiasmatice ale creierului, care duce informaţia la o mică glandă, epifiza. Această scretă, la sfârşitul zilei, melatonină, hormonul care ne ajută să adormim uşor. Lumina exterioară poate stimula sau, dimpotrivă, diminua secreţia acestui hormon. Expunerea la lumină, seara, întârzie secreţia de melatonină şi, deci, vom adormi mai greu. Expunerea la lumina solară, dimineaţa, dimpotrivă va determina avansul ceasului intern.
Îmbunătăţirea moralului. În 1984, psihiatrul american Norman Rosenthal a demonstrat legătura dintre lumină şi depresie. Cercetările arată că stimularea moralului este realizată prin intermediul serotoninei, un neurotransmiţător ce intervine în reglarea tonusului, somnului şi apetitului. De altfel, luminoterapia contra depresiei sezoniere a fost validată în 2005.
Diminuarea hiperactivităţii. Scăderea intensităţii luminii ar putea fi o explicaţie pentru aproximativ o treime dintre cazurile de tulburări ale atenţiei şi hiperactivităţii (ADHD) la copil şi la 57% dintre adulţi, potrivit cercetătorilor de la Research Institute Brainclinics (Olanda). Hărţile privind prevalenţa ADHD şi cele ale intensităţii solare măsurate în zece ţări sunt concordante. Astfel, oamenii care beneficiază de o lumină cu intensitate mare sunt protejaţi datorită unor ritmuri mai bune ale somnului.
A învăţa mai bine. Lumina reprezintă un puternic stimulent pentru veghe şi cunoaştere. Impactul ei asupra zonelor cerebrale este influenţat şi de culoarea luminii. Expunerea la lumina oranj este mai indicată pentru derularea unei activităţi, comparativ cu lumină bleu, de exemplu cea a calculatorului.
Boli de piele. Da, vorbim aici despre fototerapie. Dar nu pe plajă, ci în cabine speciale, în spitale. Două tipuri de raze (UVA, UVB) sunt folosite contra psoriazisului, eczemei... Atenţie! dacă razele UV sunt benefice în cazul leziunilor provocate de acnee, în sensul că dau înapoi primăvara, de regulă, toamna, are loc o explozie a acestora sub acţiunea ultravioletelor.
