Uvesterol D este un medicament folosit în mod curent contra carenţei de vitamina D în cazul copiilor de vârstă mică. Deocamdată, potrivit presei franceze, nu s-a stabilit legătura directă a decesului cu acest medicament, dar atenţia este îndreptată asupra modului de administrare, cu pipeta, care ar putea prezenta unele riscuri. Potrivit Agenţiei Naţionale a Medicamentului din ţara noastră acest medicament nu este la noi, dar sunt altele folosite pentru preveniţia rahitismului la copii.
Am discutat cu conf. dr. Tatiana Ciomârtan, şef de secţie în cadrul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu”, pentru a ne informa asupra vitaminei D, rolul ei, modul ei de administrare, efectele în cazul supradozării şi necesitarea respectării recomandării medicului pediatru sau a medicului de familie.
De ce şi când începem să dăm bebeluşilor această vitamină?
Vitamina D este în inclusă în schema de prevenire a rahitismului în România. Protocolul de profilaxie a rahitismului precizează că vitamina D se administrează după două săptămâni de la naştere. La noi, mai ales în timpul iernii, nu avem posibilitatea să asigurăm suficientă expunere solară a copilului, la care se adaugă şi obiceiul multor părinţi de a-şi înfofoli pruncii, astfel încât soarele îi vede foarte puţin. Potrivit protocolului, bebeluşilor li se dă vitamina D până la vârsta de un an şi jumătate, după care numai în lunile de iarnă, până la vârsta de şapte ani şi, ulterior, în perioada adolescenţei.
Când mama pleacă din maternitate ştie doza şi durata cât îi dă copilului această vitamină. Este un preparat de vitamina D care poate fi sub formă de soluţie orală sau sub formă de tablete, dar acestea din urmă sunt mai dificil de dat copilului, deoarece trebuie pisate şi dizolvate în puţin ceai.
Doamna conferenţiar există vreun risc pentru bebeluş de a se îneca cu această vitamina care este sub forma lichidă, uleioasă sau sub formă de tablete? Şi aduc în discuţie acest aspect, dat fiind că, în cazul bebeluşului din Franţa, s-a făcut referire şi la posibilitatea ca acesta să se fi înecat cu picăturile de vitamina D.
În primul rând, este important de ştiut dacă s-a stabilit cu certitudine că moartea a survenit strict din cauza vitaminei D. În al doilea rând, foarte rar un bebeluş se îneacă la înghiţire, dacă nu are probleme neurologice, dacă nu este prematur. Copilul sănătos are reflexele de protecţie a căilor aeriene. Cât priveşte administrarea de picături uleioase se recomandă a fi puse direct pe limbă şi nu pe lingurinţă.
Ce se întâmplă în cazul pacientului cu probleme neurologice?
În general, pacientul cu suferinţe neurologice, indiferent de vârstă, printre multele probleme pe care le are, mai are şi o lipsă de coordonare a suptului cu deglutiţia, respectiv închiderea glotei în momentul în care înghite. Atunci când individul înghite are o cale comună respiratorie şi digestivă, numită faringe. Prin faringe trece şi aerul, şi mâncarea. În momentul în care noi înghiţim, glota, orificiul de intrare în laringe, se închide şi nu lasă să pătrundă nici bol alimentar, nici lichid mai jos, în aparatul respirator (laringe, trahee, plămân).
Doamna conferenţiar care sunt medicamentele vitamina D recomandate la noi bebeluşilor?
Vigantol picături, vigantoletten tablete ... Mai sunt şi produse politivitaminice (care conţin şi vitamina D) care nu se recomandă în profilaxia rahitismului. Atenţie, aceste suplimente polivitaminice pot fi procurate fără prescripţia medicului. Cât priveşte vitamina D medicament aceasta poate fi luată şi fără prescripţia specialistului, dar se recomandă consultarea şi respectarea indicaţiilor medicului pediatru sau medicului de familie.
Doamna conferenţiar care sunt riscurile în cazul supradozării vitaminei D în cazul bebeluşilor?
Vitamina D supradozată generează efecte adverse foarte grave: edem cerebral, deshidratare, convulsii... Am avut copilaşi cărora li s-a dat câteva săptămâni suplimente de vitamina D în cantităţi mult mai mari decât cele indicate de medic. Copiii au făcut hipervitaminoză D, care se manifestă prin simptome mai grave sau mai puţin grave, în funcţie de cantitatea de vitamina D şi durata administrării.
De exemplu, bebeluşul primeşte vigantol, o picătură pe zi sau o tabletă pe zi de vigantoletten ca profilaxie a rahitismului. Dar unii bebeluşi au primit şase picături pe zi, o perioadă de şase luni. Copii nu au murit, dar au făcut hipervitaminoză D care, la început, s-a manifestat prin scăderea apetitului, greţuri şi vărsături.
