Modelele matematice permit a determina de la ce rata de vaccinare agentul infecţios încetează de a se mai transmite în populaţie, scrie Sciences et Avenir. Astfel, specialiştii folosesc modelele matematice pentru a evalua efectul strategiilor de vaccinare. Obiectivul: stabilirea de la ce rata de vaccinare agentul infecţios nu se mai răspândeşte în populaţie. Potrivit specialiştilor, persoanele vaccinate pot crea o barieră naturală în calea răspândirii virusului. Î
În anii 1980, un model britanic, consacrat rubeolei, avertiza că numărul cazurilor de malformaţii congenitale provocate de această boală ar putea să crească dacă nu sunt vaccinaţi un număr suficient de bebeluşi. Acest model arata că printr-o acoperire cu vaccinuri incompletă ar avea ca efect reducerea circulaţiei virusului în populaţie. Totodată, modelul britanic avertiza că se va decala vârsta medie de apariţie a bolii, astfel încât aceasta va fi depistată la populaţia de adulţi, femeile însărcinate fiind cele mai expuse acestui risc. Ipoteza s-a confirmat câţiva ani mai târziu prin date concrete : în 1993, în Grecia, prin epidemia de rubeolă congenitală. Acest raţionament se verifică, chiar în prezent, în cazul rujeolei, ceea ce explică epidemiilor de rujeolă, din cauza numărului insuficient de vaccinări.
În prezent, în ţara noastră, printre vaccinurile obligatorie este vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). În cazul femeii însărcinate nevaccinate contra rujeolei, există riscul de avort şi de trasmitere a bolii nou-născutului. Rujeola la nou-născuţi evoluează în forme severe, cu complicaţii grave.
