Plancetografia. Este numele unei tendinţe ciudate, popularizată chiar de unele staruri: a mânca placenta după naştere, scrie Sciences et Avenir. De acest fenomen şi-au legat numele Kim Kardashian, Kourtney sau January Jones, actriţă renumită pentru serialul Mad Men. Joey Starr declara în aprilie, anul acesta: „Am gustat placenta, am mâncat un pic din fiul meu!”. În afara repulsiei fireşti, resimţite în faţa acestei mase fără formă, sângerândă care, culmea, mai este şi ingerată, cercetătorii de la Northewestern University au analizat zecile de studii care au abordat subiectul plancetografiei. Ei au făcut acest demers pentru a oferi explicaţii asupra binefacerilor pe care spun femeile că le simt după ce au mâncat acest organ ceva mai special.
Placenta este un organ. Dar este un organ specific sarcinii. Este, deci, un organ de unică folosinţă, într-un fel. Placenta joacă rolul de interfaţă între mamă şi copil, conectându-i atât fizic, cât şi biologic prin cordonul ombilical, care leagă placenta de făt.
Lupta contra depresiei post-natale şi reducerea durerilor ca urmare a naşterii sunt două dintre principalele argumente avansate pentru a explica apetitul pentru plancentă al unor femei. Dr. Crystal Clark, co-autor al acestei analize, spune că sunt multe femei care susţin că au simţit beneficiile acestei practici, deşi nu există un studiu sistematic de cercetare a avantajelor şi a riscurilor ingestiei placentei.
Am sentimentul că femeile care optează să ingereze placenta – şi care trebuie să fie foarte atente la ceea ce mănâncă în perioada de sarcină şi de alăptare – au, acum deplină libertate să mănânce orice, fără a avea nici o dovadă asupra beneficiilor şi, mai important, asupra riscurilor posibile pentru ele şi pentru copil. „Femeile nu ştiu ce mănâncă”, spune Cynthia Coyle, autoarea analizei.
Chiar dacă această amplă analiză nu oferă răspunsuri definitive, fondate asupra acestei practici, totuşi reaminteşte că riscurile nu trebuie ignorate. Este invocată problema conservării aşa cum se întâmplă cu orice aliment. „Nu există nici o reglementare asupra modului în care este stocată şi preparată placenta”, explică Cynthia Coyle. De asemenea, cercetătorii sunt neliniştiţi în privinţa preparatelor din placentă (lasagna, friptură etc.) lansate pe reţelele de socializare.
