"În mod tradiţional, migrena este considerată drept o tulburare benignă, fără efect durabil asupra creierului. Meta-analiza noastră arată însă că migrenele pot modifica în mod permanent structurile creierului, în moduri diferite", spune medicul Messoud Ashina, de la Universitatea din Copenhaga, principalul autor al analizei.
Cercetătorii au constatat că migrena creşte riscul de leziuni cerebrale, provoacă anomalii ale materiei albe şi modificarea volumului creierului. Riscul este mai mare pentru cei care suferă de migrenă cu aură.
Migrena este o afecţiune cronică ce se caracterizează prin cefalee recurentă, de intensitate moderată spre severă, adesea asociată cu o serie de simptome ale sistemului nervos autonom.
Până la o treime dintre pacienţi percep o aură: o tulburare trecătoare de natură vizuală, senzitivă, lingvistică sau motorie, care semnalează că în curând se va instala cefaleea. Migrena afectează 10 - 15% din populaţia generală, bolnavii fiind de multe ori incapabili de a efectua lucruri banale în momentele de criză migrenoasă.
Studiile au arătat o creştere cu 68% a riscului de leziuni ale materiei albe a creierului la persoanele suferind de migrenă cu aură şi cu 34% la persoanele care suferă de migrenă fără aură, comparativ cu persoanele care nu suferă de astfel de tulburări.
Riscul de anomalii ale creierului creşte cu 44% la pacienţii suferind de migrene cu aură comparativ cu cei care suferă de migrene fără aură. Noua cercetare arată şi că modificările la nivelul creierului se produc mai frecvent la persoanele cu migrene decât la cele care nu suferă de această tulburare.
