Beneficiile imunizării copiilor sunt mai mari în prevenirea unor boli grave decât riscurile utilizării unui vaccin din schema obligatorie, care, de regulă, are efecte adverse minore, cum ar fi roșeața sau durerea locală, acestea fiind ușoare și tranzitorii, au explicat medicii consultați de Agerpres.
"În ultimii 20 de ani, vaccinurile noi au mult mai rar efecte adverse și mult mai mici, fără a fi periculoase. Efectele secundare cele mai frecvente nu sunt periculoase, nu se compară cu riscul de unu la mie decese pentru cei bolnavi pe plan general, în România cei 32 de decedați la peste 8.000 de bolnavi de rujeolă a însemnat patru la mie. (...) Nu se compară fenomenele secundare cu riscurile unui tetanos pentru care nu avem tratament sigur. Or, copiii care se joacă, care fac sport sunt în contact cu pământul în mediul rural pe terenurile de sport, pot face această boală dacă nu sunt vaccinați. Acesta este un exemplu. Apoi, sunt boli severe — difteria, tusea convulsivă, care pot apărea la nou născut și e foarte greu de tratat copilul", a declarat prof. dr. Ioan Gherghina, vicepreședinte al Societății Române de Pediatrie.
Medicul a dat ca exemplu și poliomielita, care este mortală sau poate să dea paralizii pe viață.
"Nu avem altă opțiune mai bună la ora actuală decât vaccinul, nu avem tratamente mai bune care să depășească rezultatele favorabile, benefice ale vaccinării. Efectele reacțiilor adverse nu se compară cu beneficiile, care sunt mult mai mari, ale vaccinării, atât la nivelul individului, cât și la nivelul societății", a adăugat Ioan Gherghina.
În ceea ce privește Legea vaccinării, medicul a spus că aceasta trebuie să prevadă obligativitatea ca un copil nevaccinat să nu poată intra în colectivitate.
"Nu poți lichida o epidemie dacă nu acționezi atât pe masa receptivă, copiii nevaccinați, ceea ce se face acum (în cazul epidemiei de rujeolă — n.r.), cât și pe calea de transmitere — colectivitate și sursa de infecție — bolnavul care trebuie depistat și izolat în spitale de boli contagioase. Cel mai important este apărarea colectivității, un copil nevaccinat nu poate intra în colectivitate. Asta mi se pare cel mai important. Sunt țări, Canada și altele, care nu te primesc, indiferent de vârstă, dacă nu ai făcut vaccinurile obligatorii. (...) Trebuie să obținem peste 95% vaccinări ca să oprim epidemia, altfel nu se oprește", a mai spus prof. dr. Ioan Gherghina.
Și medicul primar pediatru Mihaela Bălgrădean, de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "M.S.Curie", a susținut că efectele adverse ale vaccinurilor sunt minore.
"Eu, cu experiența mea de 40 de ani, nu am văzut niciun efect advers la vaccinuri. Deci, în afară de ce este menționat în pliantul fiecărui vaccin apropo de posibile efecte adverse, în acest context, eu nu am a vă spune decât despre, știu și eu, efecte minore — roșeață la locul inoculării, o stare de indispoziție în ziua respectivă—, dar care nu intră la patologii. Deci, nu discutăm despre efecte adverse. Lucrurile trebuie luate în legătură cu fiecare copil în parte, cu ce înseamnă patologia lui subiacentă, dacă există, dacă există un istoric — alergii sau alte probleme. E greu să vă dau un răspuns despre efecte adverse pentru că, din experiența mea mare zic, ca pediatru, nu am înregistrat astfel de efecte adverse", a declarat Mihaela Bălgrădean.
Medicul a subliniat că părinții pot să le facă liniștiți copiilor schema de vaccinuri obligatorie. "Trebuie să-și facă vaccinările. (...) O să ne trezim cu tot felul de boli și nenorociri ca cele de acum 40 de ani, când nu existau vaccinuri", a subliniat Mihaela Bălgrădean.
La rândul său, medicul pediatru Cristina Moraru a spus că, de-a lungul experienței sale, singurele reacții secundare post vaccinare pe care le-a întâlnit, la toate vaccinurile din schema obligatorie, au fost minore — durere locală sau roșeață la locul injecției, iar acestea au fost prezente la un număr foarte mic de copii.
"Reacțiile adverse la vaccinuri sunt de obicei reacții locale, care se referă doar la o ușoară jenă sau durere la locul de administrare, roșeață și, eventual, o stare de febră de scurtă durată, însă reacții adverse grave care să pună viața în pericol sunt extrem de rare", a arătat prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.
Potrivit acestuia, în ceea ce privește reacția adversă gravă în cazul vaccinului rujeolic, aceasta apare la un caz la câteva sute de mii sau chiar un milion, în timp ce mortalitatea obișnuită dată de infecția cu virusul rujeolic este de unu la mie. În România, mortalitatea a fost de patru ori mai mare: 32 de decese la circa 8 mii de îmbolnăviri.
"Fără niciun fel de corelație cu alte tipuri de afecțiuni, care de fapt au și o cauză necunoscută, cum ar fi autismul, nu există niciun fel de studiu care să valideze științific și care să stabilească această legătură. Mai ales că discutăm de o boală cu o cauză mai puțin cunoscută și cu atât mai puțin urmării vaccinului, pentru că autismul are aceeași frecvență atât la copiii vaccinați, cât și la cei nevaccinați, este o boală care datează dinaintea apariției vaccinului rujeolic", a explicat Alexandru Rafila.
Medicul a subliniat că părinții trebuie să fie informați de medicii pediatri sau de cei de familie cu privire la toate vaccinurile pe care copiii lor trebuie să le facă.
* "Efectele adverse ale vaccinării noi le considerăm minore. Pentru că, prin vaccinare, totuși, nu mai avem poliomielită, care pe vremuri afecta zeci de mii de oameni în fiecare an, difterie, tetanos. Efectele adverse sunt unele care apar, să zicem așa, imediat după vaccin și care, în general, sunt minore și în marea majoritate sunt însoțite de febră. De fapt, sunt consecința reacției organismului la acele antigene pe care le primește. Dacă vreți, sunt niște efecte prin care, mai degrabă, ne dăm seama că vaccinul își face efectul. Dacă ar pune în pericol viața copilului, ar fi interzise", a precizat dr. Ștefan Lazăr, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic "Victor Babeș".
Medicul a subliniat că știința vaccinurilor are peste 70 de ani în lume și că medicii nu se bazează pe experiențe pe termen scurt.
"Era o problemă legată de virusurile vii care erau atenuate și care, în sfârșit, puteau produce o boală minoră, dar boală minoră însemnând boală minoră, niște efecte extrem de ușoare, reproduceau boala la o scară mult mai mică. Dar în momentul în care un medicament are niște efecte care fac rău, el în mod obligatoriu este scos de pe piață. Vedeți cazul thalidomidei din anii '70, s-au născut copii cu malformații, și în momentul acela a fost interzisă în toată lumea. (...) Nu ne așteptăm la niște efecte rele ale acestor vaccinuri, dimpotrivă. Necazul este că nemaivaccinându-se, în afară de rujeolă, care a stârnit un interes deosebit și un scandal național, avem tuse convulsivă probabil ce n-am avut, eu cel puțin de când sunt medic. Adică, rujeola este vârful aisbergului. Dar, din păcate, pot apărea și alte boli pentru care există vaccinare și ne temem să nu apară unele grave, cum este poliomielita", a afirmat Ștefan Lazăr.
El a subliniat că este foarte important ca vaccinarea să se facă după ce copilul este consultat, pentru a fi făcută în condiții de siguranță.
Părinții care vor refuza să participe la acțiunile de informare privind vaccinarea vor fi amendați, sancțiunile putând ajunge și la zece mii de lei, a declarat, luni, ministrul Sănătății, Florian Bodog.
Proiectul Legii vaccinării prevede că, în cazul vaccinărilor obligatorii, consimțământul pentru imunizare se prezumă ca fiind dat, iar excepție fac doar situațiile în care părinții sau persoana responsabilă refuză în scris la medicul de familie vaccinarea copilului minor.
