Până acum, nu există nici un tratament capabil să frâneze distrugerea progresivă a neuronilor înregistrată în cazul bolnavilor de Alzheimer. Este, deci, esenţial pentru cercetători de a identifica factorii din jur cum sunt alimentaţia, tabagismul..., care ar putea fi implicaţăi în apariţia maladiei Alzeimer. Printre aceşti factori, a fost inclusă cafeaua, despre care ştim că este unul dintre cei mai eficienţi stimulatori ai atenţiei şi funcţiilor cognitive. Sunt numeroase studii care indică faptul că, băută regulat, dar în cantităţi moderate, cafeina încetineşte declinul cognitiv legat de procesul de îmbătrânire şi riscul de apariţie şi evoluţie a demenţei. Totuşi, puţine studii s-au interesat de efectele pe termen lung ale consumului de cafeină asupra funcţionării neuronilor. Cercetătorii italieni de la Universitatea din Bari şi de la Laboratorul de gerontologie şi de geriatrie din San Giovanni Rotondo au vrut să afle dacă modificarea obiceiurilor legate de consumul de cafea ar putea influenţa apariţia tulburărilor congnitive uşoare. Deşi impactul asupra vieţii de zi cu zi este minor, totuşi, trebuie reţinut că ele fac parte dintre semnele premergătoare maladiei Alzheimer. Una-două ceşti pe zi, nu mai mult!
Cercetătorii au analizat consumul de cafea a 1.445 de persoane cu vârste între 65 şi 84 de ani care nu prezentau tulburări congnitive la începutul studiului. După o monitorizare în medie de trei ani şi jumătare, cercetătorii le-au măsurat rata apariţiei de tulburări congnitive uşoare. Rezultatele au fost publicate la 28 iulie anul acesta în revista Journal of Alzheimer's Disease. Persoanele care îşi măresc în timp consumul de cafea la mai mult de o ceaşcă pe zi prezintă un risc de două ori mai mare de tulburări cognitive uşoare, comparativ cu cele care reduc consumul zilnic la o ceaşcă. Riscul este de 1,5 ori mai mare în cazul persoanelor care îşi menţin consumul la o singură ceaşcă zilnic.
De asemenea, cercetătorii italieni au validat efectele protectoare ale cafelei. Datele lor indică faptul că persoanele care nu beau niciodată sau foarte rar cafea au cu 1,5 mai multe şanse de a dezvolta tulburări cognitive uşoare, comparativ cu cele care consumă 1-2 ceşti de cafea zilnic.
Explicaţii
Multe ipoteze au fost emise de cercetători pentru a explica aceste rezultate. Cafeina are particularitarea de a mima adenozina, o mică moleculă care se găseşte în special în creier. Cafeina se fixează în locul adenozinei pe receptorii mici care sunt destinaţi neuronilor lor. Fără fixarea adenozinei, efectele sunt blocate.
Pozitiv în cazul bolnavului de Alzheimer este o activitate intensă a adenozinei şi a receptorului ei care favorizaează unele mecanisme ale bolii, printre care acumularea de plăci amiloide, cele care provoacă leziuni ale neuronilor. Luând locul adenozinei pe receptor, cafeina ar reduce, astfel, afectarea celulelor creierului. Asta ar însemna că a bea o cafetieră pe zi ar fi suficient pentru a îndepărta pericolul de Alzheimer. Nu-i deloc aşa! În doze mari, cafeina poate bloca toţi receptorii adenozinei, limitând acţiunea acesteia. Or, un anumit nivel al adenozinei est necesar pentru a asigura buna funcţionare a memoriei. O activitate foarte scăzută sau foarte intensă a adenozinei este de natură să provoace, în timp, tulburări cognitive.
