În premieră absolută, într-un spital privat din Bucureşti, profesorul doctor Petrişor Geavlete a realizat trei intervenţii chirurgicale pentru litiază renală, utilizând robotul Avicenna. Astfel, România se înscrie, alături de Franţa, Turcia şi Germania în seria singurelor ţări din lume unde se efectuează intervenţii chirurgicale de acest gen, iar prof. dr. Petrişor Geavlete este al patrulea medic din lume, alături de prof. dr. Jens Rassweiler din Germania, prof. dr. Olivier Traxer din Franţa, prof. dr. Glenn Preminger din SUA, care operează cu robotul Avicenna. La nivel mondial, sunt doar trei roboţi de acest tip (Paris, Heidelberg şi Ankara) cu care au fost realizate 80 de asemenea intervenţii. Autor a numeroase premeiere naţionale, prof. dr. Geavlete a coordonat şi premiere mondiale, printre care cu robotul Avicenna. Astfel, din cele 80 de intervenţii cu acest robot, 5 au fost efectuate de prof. dr. Geavlete din România.
Domnule profesor, cine sunt cei trei pacienţi români care beneficiat de noul robot?
Pacienţii, doi bărbaţi şi o femeie, care au avut şansa de a fi operaţi prin noua tehnologie, au vârste între 47 şi 63 de ani. Ei au fost diagnosticaţi cu litiază renală în stadiu avansat şi prezentau dureri lombare puternice, febră şi infecţie urinară. Unul dintre pacienţi era chiar în pericol de a-şi pierde un rinichi.
Care este diferenţa între robotul Avicenna, operaţia endoscopică şi robotul Da Vinci?
Operaţia endoscopică, dorită de toţi pacienţii pentru că este minim-invazivă, fără tăietură, este la ordinea zilei. În România, endourologia se efectuează curent. Dar azi, pentru prima dată, litiaza renală a fost rezolvată cu un robot, complet diferit de cel pe care îl ştim noi, respectiv robotul Da Vinci. În cazul robotului Da Vinci, care foloseşte laparoscopie, este necesar abordul leziunii prin nişte găuri: operaţia nu este întru totul minim-invazivă, are loc, totuşi, o agresiune asupra bolnavului, pe care nu ai cum să o eviţi. Comparativ cu Da Vinci, noul robot apărut de puţin timp, invenţie a profesorului Remzi Saglam, este infinit mai sigur. El este specializat pe litiaze, dar poate fi folosit inclusiv în tumori renale.
De fapt, cum funcţionează acest robot?
El acţionează pe căi naturale. Nu sunt necesare deschideri, găuri, trocare. Se introduce acest aparatul numit uretroflexibil pe uretră şi, apoi, mergi până la rinichi sau unde este necesar. Instrumentele folosite sunt extrem de flexibile şi au o orientare mult mai bună în orice calice a rinichiului, putând fi rotite intern, pe axele orizontale şi verticale între 0 şi 90 de grade. Mâna chirurgului îl dirijează şi totul se execută cu maximum de precizie, ceea ce face diferenţa enormă între DaVinci şi Avicenna.
Care sunt avantajele pe care le oferă acest robot de ultimă generaţie pacientului cu litiază renală?
Sunt vreo cinci avantaje majore pentru pacient. În primul rând, siguranţa. Robotul are mişcări sigure, evident sub comanda chirurgului. Sunt mişcări fixe, exacte, sigure. În al doilea rând, atunci când loveşti piatra, când o dezintegrezi cu laserul, nu există riscul de a leza rinichiului sau alte zone din apropiere. În al treilea rând, nu există sângerare. În al patrulea rând, intervenţia chirurgicală clasică sau endoscopică durează aproximativ două ore, cu noua tehnonologie, 30 de minute.
În al cincilea rând, pacientul este operat dimineaţa şi seara, cel târziu a doua zi de dimineaţă, el poate fi acasă, chiar dacă vorbim despre pietre de 1,5-2 cm.
Cum aţi reuşit să operaţi cu această minune a tehnologiei medicale?
Trebuie să spun că, în ţara noastră, litiaza biliară este rezolvată în majoritatea cazurilor, prin intervenţii chirurgicale clasice, dar şi prin intervenţii endoscopice cu abord per cutanat şi endoscopie flexibilă introdusă de mine în România, ca de altfel laserul aplicat la litiază. Dar am avut şansa de a participa la două congrese internaţionale la Paris şi la Istanbul. Acolo am operat cu acest robot. Şi pot să spun că m-am acomodat rapid.
Domnule profesor, care este principala cauză a apariţiei litiazei renale?
Trebuie să spun că litiaza renală este foarte frecventă la noi. Ea reprezintă bucăţi de minerale care ajung la nivelul rinichiului, ca rezultat al modificării raportului dintre apă şi sărurile minerale. Litiaza renală este foarte frecventă, deoarece românii nu beau suficiente lichide. Şi nu doar că bem puţină apă, dar trebuie să spun că apa noastră este de calitate inferioară. Dar şi aşa riscul de litiază este mai mic dacă bem 2-2,5 litri de apă zilnic.
Prin ce simptome se caracterizează litiaza?
Litiaza renală se caracterizează prin colica renală, adică o durere foarte puternică, care îl aduce pe pacient de urgenţă la medic. Colica poate fi însoţită de urinare cu sânge, febră etc. Dar în această fază boala este deja avansată. Aproape 7% din populaţia ţării a suferit cel puţin o colică renală de-a lungul vieţii. Durerea aceasta puternică se instalează brusc, de unde şi metafora folosită pentru a defini mai bine litiaza renală: fulgerul apărut pe un cer senin.
