Pe măsură ce epidemia izbucnește, sinceritatea guvernului este din nou pusă sub semnul întrebării, scrie Le Figaro.
Pe rețelele de socializare s-au răspândit prima dată îndoielile. În ultimele săptămâni, China a pierdut diverse vedete (actori, cântăreți, fotbaliști etc.) iar motivele invocate pentru a explica moartea lor sunt încă foarte vagi.
Moartea lui Chu Lanlan în decembrie anul trecut a ajuns să provoace probleme în rândul unor utilizatori de internet. Cântăreața de operă a murit la vârsta de 40 de ani în împrejurări neexplicate de cei din jur. Dispariția sa a provocat un val de panică în rândul unor chinezi care au făcut imediat o legătură între acest eveniment și izbucnirea epidemiei din China.
Familia a confirmat decesul dar nu a menționat împrejurările acestei dispariții premature. Moartea acestei figuri a operei de la Beijing urmează altor dispariții: fostul fotbalist Wang Ruoji a murit cu câteva zile mai devreme la doar 37 de ani; regizorul Wang Jingguang a murit când avea doar 50 de ani. Celebrul actor de serie Gong Jintang, în vârstă de 84 de ani, a dispărut și el, de data aceasta în ziua de Anul Nou. Din nou utilizatorii de internet au stabilit rapid o legătură cu valul de mortalitate care îi afectează pe cei mai bătrâni, mult mai fragili în fața Covid 19. „Vă rog, vă rog să tratați mai bine bătrânii”, a spus Hu Yanfen, unul dintre foștii săi colegi pe rețeaua socială Weibo,.
Și lista nu se termină aici. China deplânge astfel dispariția scenaristului Ni Zhen, a profesorului universitar Hu Fuming și a renumitului șef și om de știință Tang Weiguo, relatează France Inter.
Semn de mortalitate excesivă
Aceste decese fac parte dintr-un context al unui focar epidemic de la sfârșitul politicii „zero covid”. Și chinezii, mai ales în orașele mari, își dau seama de acest lucru.
Ei înțeleg amploarea situației pe măsură ce boala se apropie de ei: „apropierea este cea care provoacă îngrijorare, când este vorba de rudele sau vecinii cuiva care sunt bolnavi și care mor”, spune Antoine Bondaz, cercetător la Fundația pentru Cercetare Strategică. Iar spitalizările sunt în creștere, dovadă fiind saturația spitalelor, imagini ale cărora circulă pe scară largă pe rețelele de socializare.
„Pe lângă supraaglomerarea care poate fi observată în spitale și crematorii, există și semne de mortalitate excesivă care sunt indicii ale acestui focar”, continuă el. Cercetătorul citează printre altele și cazul Academiei Chineze de Inginerie. Presa din Hong Kong, preluată de diverse mass-media britanice, relatează moartea a 20 de membri ai Academiei în mai puțin de o lună (cea din decembrie), față de o rată anuală a mortalității de obicei de 16. „Sunt indici foarte fiabili care indică faptul că ceva trebuie să se întâmple”, analizează el.
Cifre false
Dincolo de circumstanțele acestor dispariții, este revelatoare îngrijorarea pe care o trezesc. „Chinezii știu foarte bine că sunt mințiți, că cifrele sunt subestimate”, explică Antoine Bondaz. „Avem evident o subraportare a cazurilor”, spune el, cifrele sunt absolut ridicole”. Miercuri, 4 ianuarie, China, de exemplu, a raportat doar 15 decese legate de Covid-19, din cauza unei modificări a metodologiei în numărarea sa din 7 decembrie. Această cifră este surprinzătoare în timp ce Franțac de exemplu, pierde peste 70 de pacienți pe zi în spitalele sale în fiecare zi din cauza Covid.
„Credem că cifrele actuale publicate de China sub-reprezintă impactul real al bolii în ceea ce privește internările în spital, internările la terapie intensivă și mai ales în ceea ce privește decesele” , a spus în aceeași zi Michael Ryan, oficial OMS responsabil pentru managementul urgențelor sanitare. „Statul chinez nu vrea să creeze panică în rândul populației”, explică Antoine Bondaz.
Scenariu pesimist
Și pentru el, deteriorarea sănătății este abia la început. „Nimeni nu este cunoaște amploarea consecințelor situației actuale”. Dacă marile metropole sunt astăzi masiv afectate de virus (vicepreședintele unuia dintre principalele spitale din Shanghai, Chen Erzhen, a estimat că „epidemia de Covid-19 ar fi putut afecta 70% din populația din Shanghai ”), orașele mijlocii și mediul rural vor fi afectate peste ceva timp. Populațiile de acolo sunt proporțional mai puțin vaccinate, iar sistemul spitalicesc mult mai puțin eficient... „Situația este probabil extrem de delicată pentru că virusul nu se oprește la granițele provinciilor”, amintește Antoine Bondaz.
Prin urmare, speculațiile se răspândesc în rețelele sociale. Această reapariție a epidemiei este cu atât mai dificil de gestionat de către executiv cu cât vine după valuri violente de proteste din noiembrie anul trecut. Politica de sănătate draconiană stârnise o mare furie în rândul populației. Aceste revolte au condus în special executivul la o ridicare brutală a restricțiilor. Guvernul trebuie acum să găsească un echilibru între discursul său oficial și realitatea sănătății, care este din ce în ce mai greu de ascuns.
#Chine La chanteuse de l’opéra de #Pékin #ChuLanlan serait morte du #covid19 à l’áge de 40 ans le 19 Déc selon les reseaux sociaux chinois hommages des internautes @arnaudmiguet @GaelC21 @Charlie_Wang6 pic.twitter.com/ZNjCP5cX4k
— FranceTVChine (@francetvchine) December 20, 2022
