Faptul că unele persoane simt nevoia permanentă de ronţă câte ceva nu este neapărată vina lor. Responsabil este hormonul GLP-1. Sunt persoane care după un sandviş, trec foarte rapid la un pachet de bomboane, la un croissant... Pur şi simplu nu pot rezista dacă nu ronţăie câte ceva. Dar nu toţi avem acest obicei...
Un studiu realizat de curând, publicat în revista ştiinţifică Cell Reports, demonstrează că, în realitate, acest obicei este dicatat de un hormon. Astfel, persoanele care au nivelul de glucagon-like pepitida-1 (GLP-1, hormon intestinal) mai scăzut ca majoritatea celorlalte persoane scad mai uşor în capcana ronţăitului frecvent în timpul zilei.
Pentru a formula această concluzie, cercetătorii de la Rutgers University (SUA) au făcut teste pe rozătoare. Şi rezultatele au indicat faptul că rozătoarele cu deficit de GLP-1 mănâncă mai multe calorii şi sunt atrase în special de alimentele bogate în grăsimi şi zahăr, explică doctorul Vincent Mirabella, principalul autor al studiului.
Ea spune că GLP-1 trimite semnale de saţietate creierului şi reglează apetitul. Dr Vicenta Mirabella consideră că acest hormon este implicat şi în apariţia dependenţei de droguri şi stupefiante.
