Grătarul este cel mai rapid mod de preparare a cărnii, dar, din păcate, şi cel mai nociv. Din cauza temperaturii foarte ridicate cotletele, fleicile, micii ... la grătar au parte de o reacţie chimică numită glicare sau procesul Maillard, care generează subsanţe numite produse de glicare avansată, ce contribuie la accelerarea îmbătrânirii ţesuturilor. În acelaşi mod, apropierea prea mare de jar sau de flăcări poate genera compuşi toxici care se depun pe alimente sau pot fi inhalaţi în timpul arderii cărbunilor. Compuşii chimici, printre care hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), în spcial benzopirena, au proprietăţi cancerigene. Totuşi, printr-o informare corectă şi respectarea câtorva recomandări, grătarul poate fi nu numai delicios, dar şi sănătos. De la început trebuie să ştim că o bucată de carne arsă pe grătar este cancerigenă.
- Se recomandă carne slabă, mai ales dacă sunteţi interesaţi să vă păstraţi normal nivelul colesterolului şi să reduceţi riscul de ateroscleroză. - Chiar dacă puneţi pe grătar carne de pui, eliminaţi grăsimea şi pielea. Ideal este peştele la grătar, care se prepară rapid şi în niciun caz ambalat în staniol.
- Evident, gustoase, sănătoase şi rapid de preparat sunt legumele pe grătar.Pentru a evita formarea de HAP şi derivaţi pitolitici de aminoacizi, alimentele trebuie preparate în temperatura degajată de cărunii încişi şi nu prin contact direct cu flacăra. Nu este recomandat să se depăşească temperatura de 220 de grade Celsius, iar carnea să fie pusă pe un grătar care se află la cel puţin 10 cm deasupra cărbunilor.
- Evitaţi scurgerea de grăsimi în foc. Căderea picăturilor de grăsime, provenite de la carne, pe cărbunii încişi poate provoca flăcări şi fum care, în contact cu bucăţile de carne de pe grătar, genereazuă HAP.
- La temperaturi ridicate, sunt eliberate amine heterociclice şi hidrocarburi aromate policiclice, clase de compuşi cu proprietăţi cancerigene.
- Curăţaţi şi spălaţi temeinic grătarul dupe ce l-aţi folosit pentru a îndepărta toate resturile arse.