Ţânţarul-tigru, originar din Asia de Sud-Est, a ajuns şi în România, infiltrat în mijloacele de transport: avioane, trenuri, maşini, anvelope, transporturi de alimente etc. Potrivit specialiştilor de la Institutul Cantauzino, în ţara noastră, acest tip de ţânţar a fost depistat în zonele cu vegetaţie bogată şi cu ape, cum sunt Delta Dunării, luncile unor râuri etc. Până acum, în ţara noastră au fost semnalate şi tratate cazuri de febră dengue de import: persoane care au călătorit şi s-au îmbolnăvit în ţări unde acest tip de ţânţar este frecvent, dar au fost diagnosticate şi tratate la revenirea în ţară. Din cauza modificării aspectului termic al verilor, în sensul asemănării acestora cu verile tropicale, specialiştii de la Institutul Cantacuzino nu exclud ca în ţara noastră să se depisteze pacienţi cu transmitere autohtonă a bolii de la ţânţarul-tigru.
Trebuie să ştim că ţânţarul-tigru transmite febrele dengue şi galbenă, precum şi boala chikungunya. Aceste boli sunt tratabile dacă pacientul este diagnosticat în timp util şi beneficiază de medicaţie de suport simptomatic. Cele două tipuri de febre pot evolua cu complicaţii grave (erupţii hemoragice, hemoragii, icter) până la deces.
Pentru a preveni aceste boli, trebuie să evităm înţepăturile de ţânţar.
Entomolgistul Alain-Michel Bea, citat de site-ul 20 Minutes, a descoperit că planta ciclamena, răspândeşte un parfum care îi displace ţânţarului-tigru. Aşadar, puneţi câteva ghivece cu această plantă la ferestre !
Ţânţarul-tigru se dezvoltă în patru etape (ou, larvă, nimfă şi adult). Pentru a limita proliferarea lui, trebuie distruse ouăle şi larvele, ce abundă în ochiurile de apă stătătoare, chiar în jurul plantelor şi pomilor udaţi din belşug cu furtunul. Nu trebuie să lăsăm să se adune apa de ploaie în recipiente uzate, uitate la soare şi să igienizăm periodic piscinele. Şi încă un amănunt important: ţânţarul-tigru este mai agresiv în timpul zilei.
