La Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” au fost realizate primele intervenţii chirurgicale urologice laparoscopice, asistate robotic, în cadrul unui proiect de cercetare medicală cu tema “Studiu comparativ – chirurgia robotică versus abordarea clasică a patologiilor onco-uro-genitale”. Primul pacient care a beneficiat (marţi, 13 februarie) de această metodă este un bărbat în vârstă de 70 de ani cu o tumoră prostatică, descoperită de curând.
Intervenţiile au fost realizate de colonel medic dr. Dinu Marius, şef Secţie Urologie, şi maior medic dr. Victor Mădan, ambii fiind atestaţi, la începutul acestui an, pentru a opera cu sistemul chirurgical robotic da Vinci.
Colonelul medic dr. Marius Dinu, șef Secție Urologie, ne-a foerit oferă informaţii despre acest sistem chirurgical performat.
În cazul Spitalului Militar Central există un program în acest sens?
Da. Aproximativ doi ani, se va derula un program, adică atât timp cât va exista finanţare. Poate, în viitor, chiar CNAS va crea propriul sistem, asigurând finanţarea, aşa cum se întâmplă în unele ţări.
În România, în prezent, unde mai este folosit robotul în intervenţii chirurgicale?
Acest gen de sisteme s-au folosit în Bucureşti, Cluj-Napoca, dar au funcţionat în mod limitat. În momentul de faţă, la noi, nu mai face nimeni asemenea intervenţii chirurgicale.
De fapt, despre ce este vorba în acest tip de intervenţie chirurgicală?
Practic, este o operaţie ca oricare alta efectuată laparoscopic, numai că instrumentele nu sunt mişcate direct de mâna chirurgului, ci sunt mişcate prin intermediul acestei maşinării, mai precis prin intermediul robotului.
Care sunt avantajele pentru pacient în urma colaborării dintre chirurg şi robot?
Marele avantaj îl reprezintă gradul de libertate mult mai mare pe care îl are chirurgul, comparativ cu operaţia laparoscopică. Adică, în interiorul bolnavului, există un fel de mână artificială, care poate face toate mişcările pe care le face mâna chirurgului. Şi toate acestea sunt proiectate în interiorul bolnavului de la o distanţă foarte mică. Mişcările respective sunt efectuate cu precizie, cu o fineţe foarte mare. Ca şi la operaţia laparoscopică, te apropii foarte mult de locul operaţiei, ceea ce îţi permite să vezi mai bine, să observi unele detalii şi, astfel, să acţionezi asupra lor mult mai eficient. Apoi, vorbim despre incizii foarte mici, pe abdomen, în funcţie de complexitatea intervenţiei, ca şi la intervenţia laparoscopică. Mişcările fiind mult mai fine, operaţia, mai specifică, practic nu mai este nevoie de tuburi de dren mai mult de 24 de ore. În general, pacienţii se recuperează într-un timp mult mai scurt.
În afară de prostatectomii, ce operaţii mai pot fi efectuate prin această metodă?
Din punctul meu de vedere, al urologului, într-adevăr prostatectomia radicală a fost operaţia princeps, de bază pentru sistemul da Vinci. După inventarea sistemului da Vinci, cele mai multe aplicaţii au fost în acest domeniu. Dar se poate face orice alt tip de intervenţie care, în prezent, se efectuează laparoscopic: nefrectomii radicale sau parţiale, cistectomii cu diverse derivaţii.
Ce abilităţi trebuie să aibă chirurgul pentru a putea folosi sistemul da Vinci?
În primul rând, trebuie să ştie să facă respectiva intervenţie clasic şi/sau laparoscopic, adică, trebuie să fie un foarte bun chirurg în domeniul său. După care are nevoie de o perioadă mai lungă sau mai scurtă de acomodare cu aparatul da Vinci, care are şi el multe secrete, care presupune multe mişcări, multe reglaje. În momentul în care ai abilităţile chirurgicale şi cunoştinţele despre aparat, atunci poţi efectua acest tip de intervenţii chirurgicale.
Domnule doctor, aţi observat o creştere a numărului cancerelor de prostată?
Cred că întotdeauna a fost destul de frecvent. Acum însă îl detectăm ceva mai bine, prin descoperirea PSA-ului (n,r. antigen specific prostatic), care face ca un număr mai mare de pacienţi să afle ca s-ar putea să aibă probleme de prostată. Practic, cam toţi bărbaţii ar trebui să aibă un PSA de bază, efectuat înainte de vârsta de 50 de ani, chiar la 40 de ani. După vârsta de 50 de ani, anual, fiecare bărbat ar trebui să efectueze un PSA şi un control la urolog.
