Dieta alcalină este noua tendinţă în materie de sănătate şi bună dispoziţie, adoptată de Gwyneth Paltrow, Kirsten Dunst, Jennifer Aniston sau Victoria Beckham. Dieta realizează acel echilibru acido-bazic necesar bunei funcţionări a organismului. Metoda alcalină sau regimul acido-bazic constă în a face în aşa fel încât să-i asiguri organsmului un pH care să-i permită să funcţioneze la capacitate maximă şi să evite diverse tulburări sau boli. PH-ul se măsoara de la 1 la 14, idealul situându-se la 7,4 (7 este considerat neutru).
Or, corpul nostru are de suferit din cauza acidităţii provocate de unele alimente, cu atât mai mult dacă abuzăm de acestea: carne, peşte, dulciuri, alimente preparate industrial, alcool, cafea, cereale rafinate... Atunci organismul este nevoit să apeleze la rezervele de minerale, aceasta fiind explicaţia demineralizării, proces care pregăteşte terenul osteoporozei.
Aciditatea excesivă favorizează, de asemenea, încetinirea metabolismului, o stare de oboseală accentuată, dezechilibru al florei intestinale, tulburări ale sistemului nervos... Refacerea echilibrului acido-bazic permite corpului să elimine mai bine toxinele, să aibă o digestie mai bună, să reducă tulburările digestive şi să-şi redobândească stărea de bună dispoziţie.
Pentru a şti care este pH-ul exact, trebuie să faceţi un test cu bandeletă, achiziţionat din farmacie. Se poate testa saliva, dar rezultatul este mai puţin precis, deoarece este influenţat de alimentele absorbite. Testul de urină este cel mai precis, deoarece indică modul în care rinichii elimină aciditatea. Este recomandat să fie efectuat dimineaţa.
Pentru a afla de ce creşte aciditatea în organism, trebuie să ştim că alimentele ingerate eliberează reziduuri fie acide, fie bazice. În aceste condiţii, este extrem de important ce şi cum mâncăm. A mânca foarte repede, cantităţi mari (sau dimpotrivă, insuficient), la ore inadecvate, a sări peste unele din mesele principale sunt greşeli care facilitează apariţia acidităţii. Dar şi alţi factori care nu au legătură cu alimentaţia pot contribui la sporirea acidităţii. Aceşti factori sunt: stresul, tulburările de somn, poluarea, activitatea sportivă intensă, vârsta înaintată...
Principalele semne care indică faptul că organismul suferă din cauza acidităţii sunt: oboseala, lipsa de tonus, balonări, predispoziţie de a face mici infecţii, dar şi unele probleme la nivelul gingiilor sau halena.
Interesant este că nu toate alimentele cu gust acid sunt acidifiante. De exemplu, lămâia are o acţiune alcalinizantă asupra organismului atunci când este digerată. Alimentele cele mai acidifiante sunt carnea, alcoolul, cafeina, zahărul, uleiurile rafinate, produsele lactate fermentate alimentele din făină rafinată (pâinea albă, biscuiţii...) şi alimentele industriale care conţin aditivi. Acide, dar într-o măsură mai mică, sunt şi legumele uscate (fasole, linte mazăre...), lactatele proaspete, nucile...pete, nucile...
Meniul ideal înseamnă două treimi alimente alcaline şi o treime alimente acide. Nu trebuie eliminată nici o clasă de alimente, dar vor fi evitate alimentele prăjite şi vor predomina alimentele preparate în aburi sau la foc mic, după care adăugăm ulei sau unt. În practică: friptură de vacă (acidifiantă), cartofi şi mazăre verde la aburi, spaghete (acidifiante) cu cubuleţe de dovlecei, busuioc proaspăt şi ulei de măsline. Şi vom înlocui zahărul din iaurt (acidifant) cu cuburi de fructe crude. Aliatul alcalin de nădejde este sucul de lămâie, înainte de desert, cu gust acid, dar şi cu o formidabilă capacitate de alcalinizare. De asemenea, nu trebuie neglijate seminţele de in, dovleac, floarea soarelui, susan, germenii de grâu, orzul, quinoa sau hrişca. Şi să nu uităm să bem doi litri de apă sau de ceai zilnic. Pentru menţinerea echilibrului acido-bazic mai trebuie să avem grijă ca alimentele cu care ne hrănim sunt proaspete şi naturale: carne de calitate, păsări crescute în curte, brânzeturi din lapte proaspăt, pentru a beneficia de nutrienţii valoroşi.
Iată şi câteva dintre alimentele cele mai alcalinizante:
- Legume: brocoli, varză, ţelină (rădăcina şi frunzele), spanac, salată verde, cartofi, cartofi dulci, dovleac, sfeclă, castraveţi, morcov, fenicul, avocado;
- Fructe coapte: pepene verde, mango, papaya, banane şi fructe uscate (caise, banane, prune..., fără conservanţi);
- Boabe: quinoa, secară, hrişcă, orz;
- Plante aromate: busuioc, rozmarin, cimbru, salvie, mentă;
- Seminţe şi condimente: in, floarea soarelui, dovleac, susan, ghimbir, coriandru, fenicul, germeni de grâu;
- Nuci, migdale, nucă de cocos;
- Uleiuri (virgin şi presat la rece) de măsline, cânepă, in, semințe de dovleac;
- Băuturi: apa, infuzii de plante, ceaiuri ..
