Diareea este cea mai frecventă infecţie cu care se confruntă persoanele care călătoresc mai ales în zone tropicale şi subtropicale. Medicii vorbesc în aceste cazuri despre „diareea călătorului”. De obicei, diareea călătorului are cauză bacteriană şi mai rar are cauză virală sau parazitară. Cele mai implicate bacterii sunt: Escherichia Coli (E. coli), Campylobacter, Shigella sau Sallmonela etc. Cauze ale diareei călătorului mai pot fi unele virusuri şi unii paraziţi printre care Giardia lamblia. Diaree călătorului poate fi provocată de mai mulţi germeni. Principalii factori de risc pentru această infecţie sunt apa şi alimentele contaminate. Diareea presupune cel puţin trei scaune lichide sau semilichide pe zi, însoţite de febră, greaţă, vărsături şi crampe abdominale. Diareea poate fi benignă, cu scaune fără sânge, afebrilitate sau fără febră ridicată.
În aceste cazuri, tendinţa este să luăm antidiareice pentru efectul lor rapid. Profesorul doctor Alexandru Oproiu, specialist gastroenterolog, ne atrage atenţia că nu este indicat să luăm imodium sau alte medicamente anti-diareice, deoarece, de regulă, diareea călătorului este de natură microbiană. Or, aceste medicamente stopează tranzitul, contribuie la stagnarea microbilor în intestin şi, în final, la cronicizarea diareei. De asemenea, prin secreţia apoasă se diluează şi se elimină în mod natural microbii.
Diareea severă, cea mai frecventă fiind dizenteria bacteriană, este însoţită de simptome specifice: scaune cu sânge şi/sau muco-purulente, diaree cu durată de 1-2 zile, şi/sau mai mult de 6 scaune în 24 de ore, febră peste 38,5 grade Celsius, şi/sau crampe intestinale dureroase.
În aceste cazuri, trebuie consultat de urgenţă medicul infecţionist pentru precizarea diagnosticului corect, ţinând seama că în spatele acestor simptome se pot ascunde alte boli severe.
Pentru a reduce riscul ca diareea să ne compromită concediul se recomandă respectarea câtorva reguli: să spălăm foarte bine legumele şi fructe, să evităm laptele nepasteurizat sau nefiert, ouăle, peştele, fructele de mare, crude sau insuficient preparate termic, să evităm alimentele (brînzeturi, kebap etc. de la tarabe), apa din surse nesigure, să fim foarte atenţi la veselă şi tacâmuri, să ne spălăm pe mâini cu multă apă şi săpun înainte şi după ce folosim toaleta, înainte şi după ce stăm la masă.
