Valurile de căldură, alergii, boli tropicale, insecte... Aceasta ar putea fi nota comună în deceniile ce urmează, avertizează participanţii la conferinţa internaţională a GIS, o gruparea de interes ştiinţific formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii de cercetare şi învăţământ.
Un val de căldură se defineşte prin o perioadă de mai multe zile de-a lungul cărora tempetaturile înalte nu coboară în timpul nopţii. În 2003, canicula a provocat decesul a 15.000 de persoane numai în Franţa. „Zeci de modele informatice arată care ar fi zonele cele mai afectate pe suprafeţe mai mari sau mai mici, potrivit parametrilor de calcul, spune Robert Vautard, directorul Laboratorului pentru ştiinţele climei şi mediului. Dar indiferent de model luat în calcul, sud-estul Europei va avea cel mai mult de suferit.
Solurile uscate vor transmite energia solară sub formă de căldură, amplificând canicula. Vor fi şi unele soiuri de plante care vor avea de câştigat. Astfel, se va înregistra o răspândire masivă a ambroziei, plantă ce a invadat Europa venind din America de Nord. Se ştie că această polenul acestei plante provoacă, în cazul persoanelor sensibile, rinite, conjunctivite, traheite, crize de astm.
Astfel, perioada de vegetaţie va începe mai devreme din cauza fertilizării cu CO şi polenurile vor fi mai abundente, în perspectiva anilor 2050, subliniază Nicolas Viovy, cercetător la LSCE.
De asemenea, Cyril Caminade, de la Universitatea din Liverpool (Regatul Unit), a elaborat un model pentru o posibilă invazie de insecte purtătoare de boli, cum sunt febra dengue sau chikungunya. Concluzia: în 2050, aceste insecte purtătoare de boli infecţioase vor fi peste tot, mai puţin în regiunile montane.
