De-a lungul timpului unele bacterii în formă de bastonaşe s-au transformat în sfere, cu scopul de a se infiltra mai uşor în gâtul şi nasul omului. Important este că bacteriile sferice sunt mai greu de detectat de sistemul imun şi reuşesc să se prindă mai solid pe mucoase. Gura şi nasul sunt porţile de intrare ale bacteriilor. De la angină la meningită, trecând prin pneumonie, bacteriile pot fi extrem de virulente, în cazul omului. Şi aceasta pentru că bacteriile au reuşit să se adapteze mediului din gâtul omului.
Potrivit cercetătorilor de la Institutul Canadian pentru Cercetare Ştiinţifică, bacteriile au reuşit să deprindă mecanismul de modificare a formei pentru a putea trece de barierele sistemului imun. Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii canadieni au urmărit istoria genomului a două bacterii cunoscute în sistemul nostru rino-faringian. Este vorba de meningococul (Neisseria meningitidis) şi bacteria Moraxella catharralisi, responsabilă în special de otite şi sinuzite. Aceste bacterii au reuşit treptat să se modifice ca formă, trecând de la bastonaş la forma sferică.
Gena yacF
Această modificare de configuraţie ar fi legată de o genă identificată de cercetătorii canadieni, descrisă într-un studiu publicat în revista Plos Genetics. Gena yacF este necesară pentru a bloca modificările de formă ale acestor bacterii. Dar de-a lungul timpului şi a evoluţiei umane, bacteriile au pierdut această capacitate. Astfel, comparativ cu bacteriile de odinioară, cele de azi au evoluat şi s-au adaptat nasului şi gâtului omului.
Bacteriile sunt învelite cu molecule speciale numite peptidoglicane care sunt recunoscute de sistemului imun al omului. Atunci când bacteriile îşi schimbă geometria şi devin sferice, aceste molecule îşi modifică repartizarea pe suprafaţă şi compoziţia, astfel încât bacteriile sunt mai greu de a fi descoperite de sistemul imunitar. De asemenea, odată cu această schimbare de formă, bacteriile au reuşit să-şi modifice inclusiv compoziţia ş,i astfel, să se fixeze mai uşor pe mucoasele bucale şi nazale. Aceste rezultate explică, în opinia cercetătorilor canadieni, frecvenţa şi severitatea unor infecţii ale căilor respiratorii.
La ora actuală, în lume, infecţiile respiratorii reprezintă a treia cauză de deces. Acest tip de infecţii provoacă de două ori mai multe decese, comparativ cu cancerul.
