Ce facem când kilogramele în plus se tot adună, iar organismul nostru este tot mai apăsat? Când mâncarea ne-a devenit singura plăcere? Căutam rapid, cu un singur click, o dietă pe internet său apelăm la un nutriţionist?
Ce este mit şi ce este realitate în problema nutriţiei, într-o lume sufocată de diete şi cure de slăbire ţinute după ureche? Care sunt alimentele care ne redau tonusul şi o stare emoţională bună şi care sunt cei mai mari duşmani alimentari ai organismului nostru? Cum tratăm însă nu doar boala, ci şi cauzele ei? Care este alimentaţia ideală pentru copii, dar şi pentru viitoarele mămici? Ce facem când, după ce am ţinut o dietă, acumulăm şi mai multe kilograme? Renunţăm sau cerem ajutorul potrivit, omului potrivit? Alina Stoica, nutriţionistul clinicii Fito Plus, a răspuns acestor dileme cu care ne contruntăm nu de puţine ori.
Reporter: Ce este mit şi ce este realitate în problema nutriţiei?
Alina Stoica: Înainte de toate să lămurim puţin rolul nutriţionistului în viaţa noastră de zi cu zi pentru că, de cele mai multe ori, nutriţionistul este perceput ca un contabil care trebuie să măsoare, să cântărească, să elaboreze un plan de nutriţie. De regulă, copy/paste neadaptat pe nevoile personale ale fiecăruia dintre noi. Ei bine, cand mergem la nutriţionist ar trebui să avem un sprijin vizavi de nutriţia medicală, în primul rand. De ce spun asta? Pentru că trebuie să facem diferenţa clară între nutriţia medicală şi nutriţia ca modă. La noi în ţară, de regulă, se pune accentul pe nutriţia ca modă. Hai să mergi la nutriţionist că dă bine sau hai să mergi la nutriţionist nu pentru a mânca sănătos sau să văd cum pot să aduc un plus de armonie în viaţa mea pentru minte, pentru trup şi pentru suflet vizavi de alimentaţie, ci pentru că vreau să văd cum pot să slăbesc sau cum pot să mă îngraş. Totul se rezumă la un anumit număr de kilograme. Şi, astfel, în România, în ultimii ani, kg în plus sau în minus au devenit un barometru al stării de sănătate.
Este greşită o astfel de percepţie? Sau cum ar trebui să tratăm lucrurile?
O astfel de percepţie este total greşită. Adică, o persoană slabă nu neaparat este sănătoasă. Poate să fie un şindrom de mal-nutriţie extraordînar de mare şi astfel încât să nu poată să aşimileze ceea ce mănâncă. Său o persoană care este supraponderală nu trebuie să vadă aceste kilograme strict prin prisma unor dereglari hormonale său a unei predispoziţii de a acumula kg. Pentru că dacă este predispoziţie ar trebui să vedem cum gestionăm. Să nu ajungem la 150 de kg cum au mulţi pacienţi în ideea ca am în familie cazuri de obezitate. Poate, mai mult, trebuie să ne trezim şi să gestionam din timp. Că nu te-ai nascut cu 150 de kg. De la trei kg ai avut o curbă ascendentă până la 150. Dar cu toţii preferăm să rămânem în această stare de confort, să ne asumam faptul că suntem bolnavi, să ne asumăm kg ca pe o boala şi să pornim mai departe cu << ăsta sunt, oricum, manănc, nu mănânc tot la acelaşi număr de kg sunt>>. Au fost persoane care fără să-şi facă anumite întervenţii de remodelare şi chirurgicale au reuşit să slăbească sănătos chiar şi 60-70 de kg. Important este să spunem „da” atunci cnd suntem conştienţi că trebuie să schimbăm ceva.
Suntem tentaţi cu toţii să mergem în farmacie şi să umplem săcoşa cu medicamente
Că tot vorbeam de nutriţie, între mit şi realitate, cum ştim care sunt alimentele de care corpul nostru are nevoie?
Revenind la mit sau realitate, nutriţia nu este un mit, este o realitate. Nutriţia medicală ajută organismul foarte mult, în special în diferite afecţiuni. Anumite grupe de alimente func'ionează strict pe ce avem noi nevoie. În plus, fiind toamnă, să ne gândim la inumitatea copilului. Suntem tentaţi cu toţii să mergem în farmacie şi să umplem săcoşa cu medicamente, cu suplimente, cu orice ca să mărim imunitatea copilului, dar uitam de alimentaţie. De aici provine întreaga problema a deficienţei imunitare. Un copil care are o alimentaţie bazată pe carbohidraţi rafinaţi, pe tot ce înseamnă pâine albă, orez alb, paste albe, zahăr alb în mod clar va avea o imunitate deficitară, indiferent cât de multe suplimente va lua.
Boala secolului este „lăcomia”
Se pune ca suntem ceea ce mâncăm. Dar până la urmă, ce mâncăm, cum şi cand mâncăm? Ce înseamnă o alimentaţie echilibrată?
Ei bine când vine vorba de cum, cand şi cât să mâncăm vă spun cu mâna pe inima că boala secolului este lăcomia. Lăcomia este o adevarată problemă, pentru că, de la abuz alimentar nu mai avem cumpătare. Vedem totul prin prisma alimentelor. Uitaţi-vă cât de mult se postează pe toate canalele de socializare despre alimentaţie, dar numai prîn varianta am fost în vacanţă, uite cât de bine am mâncat, uite cât de delicioase erau nu ştiu câte tipuri de mâncare. Suntem duşi către zona de a mânca. Suntem setaţi pentru a mânca. Ne trezim cu gândul la mâncare, dar nu la cât de hrănitoare este mâncarea. Şi, aici intervine adevarata problemă. Diferenţa dintre plăcere şi nevoie. Dacă noi reuşim să gestionăm toate nevoile atunci organismul nu mai ajunge în capcana exceselor alimentare. Pentru că fiind organismul după o vacanţă de vară în care cei mai mulţi au mers la vacanţe all înclusive cea mai mare tentaţie este de a mânca mult, dar nu hrănitor. Său să fie ceva sănătos. Nu ne bucurăm de vacanţă, de peisaje, de aerul curat, ci de mâncarea din farfurie. Starea de bine este în farfurie. Toţi postează mâncarea din farfurie. Şi subliniez faptul ca postează pentru că, la nivelul mental, s-a setat un mesaj greşit: plăcerea egal mâncare, starea de bine egal mâncare.
Un om sănătos ar trebui să mănânce două porţii de carne pe săptămână
Care sunt excesele pe care le facem în mod frecvent?
Acum revenind la cât ar trebui să mâncăm pornesc de la cele două excese care se fac în mod frecvent: excesul de zahăr şi excesul de carne. Un om sănătos ar trebui să mănânce două porţii de carne pe săptămână. De două ori pe săptămână, astfel încât să nu cauzeze diferite probleme de sănătate, acumularea de toxine, de purine la nivelul rinichiului, să fie un om sănatos şi echilibrat. Ei bine, la noi se apelează la 2-3 porţii pe zi de carne, fiecare masă pe zi să aibă carne în ideea de a avea un tonus mai bun său de a avea un aport mai mare de vitamine şi minerale.
Este corect? Energia noastră vine din consumul de carne sau… care sunt alimentele din care ne energizam?
Nici pe departe nu este aşa, este o înterpretare greşită, pentru ca un mic dejun în care avem, spre exemplu proteîne animale, un sandviş cu suncă, din start îţi preia 25% din energia ta pentru a putea fi digerată acea carne. Deci, nu iţi vine cu un plus de energie. Îţi preia din energia ta pentru a putea fi digerată. Ori dacă avem un mic dejun bazat pe lactate, legume şi un iaurt cu fructe deshidratate ori un iaurt cu seminţe, este încomparabil aportul de nutrienţi, dar şi starea pe care-o avem. Şi carnea, într-adevar, a devenit o problemă pentru că, de la acest abuz de carne intervine foarte uşor fenomenul de putrefacţie, nu mai are timp să se digere carnea şi de aici şi problemele de sănătate. Nu s-a dovedit încă ştiinţific, deşi se lucrează foarte mult la partea de cercetare în cancer, dar abuzul de carne este într-adevăr o problemă chiar şi pentru celulele canceroase pentru că îşi măresc starea celulară mult mai repede. De două ori pe săptămână putem consuma carne şi în rest putem consuma peşte, fructe de mare, să avem o varietate... La noi lipseşte diversitatea, este monotonie.
Când nu avem direcţii clare, mâncăm câte puţin din fiecare
De ce credeţi că oamenii apelează mai mult la modalitatea de a căuta pe înternet diferite diete şi mai puţin la un specialist. E mai costisitor să ţii un regim recomandat de un nutriţionist?
Am avut pacienţi care au făcut calculul la ce reprezenta alimentaţia lor înainte şi după ce au început un program de nutriţie personalizat şi ultima varianta era mai ieftină. Pentru că atunci cand nu avem direcţii clare mâncăm câte puţin din fiecare, iar costurile la sfârşit de zi sunt mult mai mari. Dacă ai mese fixe şi gustări intercalate între mese şi ştii exact cand trebuie să mănânci şi ştii să-ţi calculezi cât, atunci nu mai apare nicio risipă. E vorba despre disciplină. Dacă ai un meniu fix şi ştii că mâine ai în meniu budinca de dovlecei şi broccoli iţi cumperi un dovlecel, o bucată de broccoli, 200 de grame de branza şi asta e tot. La noi se arunca foarte multă mâncare. Este un consum exagerat de ingrediente care nu-şi găsesc locul.
Zahărul acţionează la nivelul creierului, aceeaşi zonă ca şi cocaina
Un alt exces alimentar pe care nu-l conştientizăm dar care ne face rău?
Al doilea exces: zahărul şi produsele rafinate, iar zahărul acţionează la nivelul creierului, aceeaşi zonă ca şi cocaina. Şi creează dependenţa. Şi de aici vine aceasta dorinţă permanentă a noastră de a consuma ceva dulce punând pe seama faptului ca ne scade glicemia. Într-adevar în momentul în care consumăm un produs pe baza de zahăr său un produs pe baza de făină albă, creste nivelul de la serotonina, hormonal bunei-dispoziţii, dar care s-a dovedit că scade brusc după 20 de minute. Aveam acea stare de 20 de minute de stare de bine cum ne dorim noi cu toţii să avem dulciurile la îndemână pentru a anestezia, nu ştiu, o stare de tristeţe, de irascibilitate, de nervozitate, stresul. Atunci mâncăm ceva dulce. Dar, după 20 de minute scade glicemia şi avem nevoie să mâncăm iar ceva. Şi considerăm, vai de mine, uite cât de mult am lucrat să mai iau ceva dulce... Şi tot aşa e un bulgare de zăpadă până facem omul de zăpadă.
Prima reacţie a organismului cand apare deshidratarea este aceea de a creşte colesterolul
Ce părere aveţi despre consumul de cafea? E benefică sau dăunătoare pentru sănătate?
O cafea dacă este de calitate este aliment. Dar, la noi, cum se apelează la un tabiet al cafelei, cu zahăr, cu lapte, cu tot felul de ingrediente, atunci poate să devină chiar şi toxică. Şi excesul de cafea în primul rând are efectul de deshidratare al organismului şi, pe un organism deshidratat, creşte şi colesterolul. Foarte puţini oameni sunt aceia care în momentul în care au colesterolul mare îşi pun întrebari vizavi de starea nutriţională şi de hidratare. Apelăm direct la medicamente, dar nu rezolvăm cauza. Problema sunt simpomele şi nu tratez cauza. Mulţi îmi spun ca ei manancă sănatos, dar totuşi au colesterolul mare. Da, dar nu te hidratezi. Iar prima reacţie a organismului cand apare deshidratarea este aceea de a creşte colesterolul. Apare şi pe fond de stres.
Tot ceea ce mâncam îşi pune amprenta asupra stării noastre de bine, dar şi de nervozitate
Este adevarat că alimentele pe care le consumăm ne influenţează emoţional şi nervos?
Alimentele sunt primele care acţionează la nivelul sistemului nervos. Legatura cea mai puternică este între sistemul nervos şi tubul digestiv. Deci, tot ceea ce mâncam işi pune amprenta asupra stării noastre de bine, dar şi de nervozitate. Eu pot să recunosc foarte uşor o persoană care a ţinut dieta proteică, spre exemplu.
În dieta proteică, nefiind un aport mare de fibre, organismul nu poate să elimine toate toxinele din corp, trec în fluxul sanguin şi de aici unde să se ducă decât către creier. Şi sunt persoane extraordinar de nervoase, agitate, o nervozitate de neexplicat că nici ele nu se recunosc. Sunt bucuroase că scad în greutate, dar cu o iritabilitate fantastiăa. Proteina, de fapt, este o biblioteca înformaţională, prin proteină se transmit mult mai multe decat vitamine şi nimerale.
Când este momentul să facem o vizită la nutriţionist?
Din punctul meu de vedere este foarte important să se apeleze la un specialist în momentul în care dorim să slăbim chiar şi un kg, două său să ne îngrăşăm.
Cum se desfăşoară prima întâlnire pacient-nutriţionist?
Prima consultaţie de nutriţie cu un pacient nou ar trebui să constea într-o evaluare foarte amănunţită, pornind de la istoricul în familie, tratamente medicale pe care le urmează persoana respectivă, analizele medicale recente sau ecografii. Toate astea trebuie discutate în prima sedinţă pentru a stabili statusul nutriţional. În funcţie de activitatea zilnică pe care o derulează fiecare persoană, dacă este o persoană care face sport, dacă este o persoană sedentară, care se odihneşte. Sunt factori decisivi în stabilirea unui program de nutriţie personalizat.
Nu sunt de acord cu dietele mai mult sau mai puţin promovate sau cu dietele la modă
Foarte multe persoane apelează la dietele pe care le găsesc pe înternet şi care consideră că i-ar ajuta să slăbească mai repede... Nu ştim însă dacă şi într-un mod sănătos...
Eu nu sunt de acord cu dietele mai mult sau mai puţin promovate sau cu dietele la modă care au aplicabilitate pentru fiecare în parte. Sunt persoane care au anumite toleranţe alimentare şi atunci nu au cum să ţină o dietă proteică. Pot slăbi, dar starea de sănatate va fi afectată. Prioritară trebuie să rămână starea de sănătate. Şi, de regulă, se neglijează sănătatea, apelându-se la curele de înfometare, dintr-o stare de comoditate. Este mult mai usor să dai un click pe înternet decât să te duci să plăteşti o consultaţie de nutriţie, unde iţi va da cineva un program fix pe care va trebui să-l respecţi. În momentul în care iţi asumi ca ai un program de nutriţie al tau, ieşi din starea de confort. Şi iţi impune o anumită disciplina şi anumite schimbari majore. Cand ştii ca eşti sub urmarirea atentă a unui specialist şi trebuie să dai explicaţii vizavi de ceea ce ai mâncat/ ce n-ai mâncat, cât ai reuşit să slăbeşti, cât ai reuşit să te îngraşi, atunci nu mai este atât de confortabil. În plus, dacă slăbeşti într-un mod sănătos şi nu slăbeşti zece kg într-o săptămână său să te îngraşi într-un mod sănătos, atunci metabolismul tău funcţionează la parametrii maximi.
De ce se ajunge în situaţia ca după o dieta să ne îngrăşăm mai mult atunci cand încetăm să mai ţinem cura?
Dar astfel de diete, de înfometare sau disociate în care se consuma un mod îndelungat numai anumite categorii de alimente, astfel de diete produc un sindrom de malabsorbţie, deoarece organismul când primeşte ceva nou asimilează tot. Ca un burete. Nu a fost o slăbire sănătoasă, a fost făcută prin înfometare sau prin privarea de anumite categorii de alimente. Este normal să mâncăm în fiecare zi fructe şi legume. Si cereale întegrale, dar nu cu adaos de zahăr, cum sunt majoritatea. Apoi, carne şi produse din carne, peşte şi fructe de mare, lactate. Ouă, seminţe, oleaginoase toate trebuie să între în alimentaţia noastră zilnică, nu cantitativ mult, dar astfel cât să ne asigurăm principiile de bază prin această varietate.
.jpg)
Nu trebuie să combinam niciodată două tipuri de proteine
Este important cum combinăm alimentele? Care este secretul?
Este foarte important şi cum le combinăm, pentru că dacă le punem pe toate la o masă nu aşimilam mai nimic. La o masă de prânz, spre exemplu, nu trebuie să combinăm niciodată doua tipuri de proteine: adica, carne şi branză sau ouă, peşte şi brânză într-o salată. Pentru ca noi nu avem enzimele digestive atât de bine dezvoltate încât să digere tot.
Nu trebuie să mâncăm merdenele sau pâine cu margarină ca să avem grăsime multă
Nutriţia şi anotimpurile. Este important să consumăm alimentele de sezon?
Da, este foarte important şi la ce moment al anului ne raportam, pentru ca sunt alimente pe care trebuie să le consumam în sezon. De exemplu, acum toamna avem dovleacul, o sursă de vitamine extraordinară, vitamina anti-infecţii, vitamina A şi atunci ajuta foarte mult în stimularea imunitatii. Toamna avem mere, pere, grupuri, prune, haideţi să le consumam în sezon! Şi să lasăm restul fructelor pentru sezonul respectiv! Sau roşiile, le avem toamna, asta nu înseamnă că le putem consuma şi primavara şi iarna cu acelaşi gust său cu aceeaşi nutrienţi. Este foarte important să consumam alimente de sezon, pe ele trebuie să ne bazăm. Vara, avem foarte multe alimente care să ne asigură un plus de hidratare şi sunt alimentele care au concentraţie foarte mare de apa. Le putem consuma dîn plin, dar dacă vrem să le păstrăm şi pentru restul anului le putem deshidrata şi astfel pastram alimente sănatoase pentru tot parcursul anului. Iarna suntem predispuşi de a consuma mai mult grăsimi, dar grasimi sănatoase şi aici putem vorbi de avocado, o sursă foarte bună de grasimi, Omega 3, Omega 6, putem vorbi de masline. Nu trebuie să mâncăm merdenele sau paine cu margarină ca să avem grasime multă. Important este să fie grăsimi sănătoase, nu grăsimi nocive. Nu trebuie să pregătim mâncarea cu o baie de ulei, în ideea ca trebuie să mâncăm mai multe grăsimi iarna. Este important din ce surse de grasimi obtinem acest procent. Putem avea, de exemplu iarna, fructele oleaginoase: nuci, caju , alune de padure, fistic care sunt extraordinar de sănatoase. Şi multi le evita datorită aportului caloric mare. Dar, sunt calorii sănătoase care ajută în procesul de detoxifiere şi nu prezintă un risc pentru sănătate.
Ce sfat aveţi pentru cei care vor să-şi schimbe stilul alimentar? Ce este cel mai important pentru a putea gestiona situaţia?
În primul rând, în momentul în care iei o astfel de decizie trebuie să gaseşti persoana potrivită să te susţină. Pentru că nu este uşor. Iar această etapă de tranziţie de la vechiul stil de viaţă la noul stil de viaţă este foarte greu de gestionat. Şi, dacă nu ai lângă tine specialistul potrivit care să te ajute, care să-ţi răspundă la telefon, să te încurajeze atunci cand ştii că nu mai poţi, va fi un eşec total.
