Samart Senasook a povestit pentru CNN cum a ajuns sclav pe bărcile de pescuit thailandeze.
A ştiu de la început că programul va fi greu, orele vor părea lungi, dar s-a gândit că rezistă un an. Întrucât avea nevoie de bani. Fusese angajat ca agent de pază în Bangkok, dar în regim part - time şi venitul nu îi asigura un trai decent.
Pe bărcile de pescuit, Samarat a ajuns să lucreze 20 de ore pe zi, în condiţii greu de imaginat. În fiecare zi îşi punea viaţa în pericol. A ajuns să se gândeasca la suicid, a povestit Samarat pentru CNN.
Odiseea lui are un final fericit, dacă se poate numi aşa, întrucât a reuşit să ajungă în viaţă pe coastele Indoneziei, când barca pe care se afla a acostat. După şase luni de exil în sclavie pe mare.
"Mulți dintre prietenii mei au murit şi au fost îngropaţi în Indonezia. Până şi pe mormintele lor, numele au fost scrise greşit", a declarat Senasook. "Ca și cum, dacă aş fi murit eu, pe mormântul meu era scris numele altcuiva"
Pe bărcile tailandeze care pescuiesc fructe de mare lucrează în mare parte imigranţi din Myanmar, Cambodia şi Laos.
Prayuth Chan-ocha, premierul tailandez, a recunoscut pentru CNN că sclavia muncii în industria pescuitului în țara sa "este un fenomen grav" și că Thailanda acţionează pe măsură.
