Constituţia şi scorurile celorlalte partide de dreapta nu îi dau însă spaţiu de manevră şefului statului, deşi declaraţiile liderului PNL, Alina Gorghiu, că proiectul Dacian Cioloş încă se joacă, ar putea sugera acest lucru. Exit-poll-urile arată că PSD şi ALDE au o majoritate de peste 50% şi pot nominaliza premierul şi forma guvernul.
Articolul 103 din Constituţie prevede că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Singura problemă a PSD şi ALDE pare să fie Legea 90/2001, care ar împiedica cele două partide să-l propună pe Liviu Dragnea premier. Iar liderul PSD spune că "nu am zis încă NU la varianta Dragnea".
Legea 90/2001 prevede că pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre următoarele cazuri de incompatibilitate: exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator; exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial; exercitarea de acte de comerţ, cu excepţia vânzării sau cumpărării de acţiuni ori alte titluri de valoare; exercitarea funcţiei de administrator ori de cenzor la societăţile comerciale sau de reprezentant al statului în adunările generale ale unor asemenea societăţi ori de membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor naţionale; exercitarea unei funcţii publice în serviciul unei organizaţii străine, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
Pe de altă parte, Constituţia prevede că "funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial. Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică".
În 2009, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a refuzat numirea lui Klaus Iohannis ca premier după demiterea Guvernului Boc prin moţiune de cenzură. Iohannis era susţinut atunci de coaliţia PNL, PSD, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale, care-şi revendica 65% din Legislativ. Iar motivul respingerii nu era vreun dosar sau vreo condamnare penală, ci faptul că România era în plină criză econimică şi avea nevoie de un prim-ministru bun economist.
"Opţiunea mea pentru funcţia de prim-ministru este un om care să aibă expertiză economică, un om cu experienţă în relaţia cu băncile, dar şi cu institutiile internaţionale bancare şi financiare. Avem nevoie de un prim-ministru care să aibă capacitatea de a coorodona toate ministerele de care depinde realizarea obligaţiilor noastre în relaţiile cu FMI şi cu UE", spunea Băsescu.
