Administrația Trump propune un plan financiar pentru Groenlanda, ca parte a unei strategii ambițioase de atragere a insulei arctice în sfera de influență americană.Potrivit New York Times, Casa Albă analizează posibilitatea de a înlocui cele aproximativ 600 de milioane de dolari în subvenții anuale oferite de Danemarca cu o plată directă de circa 10.000 de dolari pentru fiecare cetățean groenlandez. Propunerea face parte dintr-o campanie mai amplă de convingere a populației locale că viitorul insulei ar fi mai prosper sub protecția și conducerea Statelor Unite.
Populația insulei ar putea fi greu de convins, în timp ce președintele încearcă să încheie ceea ce ar putea considera una dintre cele mai mari tranzacții imobiliare din istorie.
Obiectivul de lungă durată al președintelui Trump de a obține Groenlanda pentru America a trecut de la retorică la politică oficială a SUA, Casa Albă avansând cu un plan formal de achiziție a insulei arctice de la Danemarca.
Planul mobilizează mai multe departamente guvernamentale în sprijinul dorinței exprimate de ani de zile de Trump de a obține Groenlanda, a cărei valoare economică și strategică a crescut pe măsură ce temperaturile tot mai ridicate topesc ghețurile arctice.
Dimensiunea Groenlandei — 2.165.000 km² — oferă de asemenea lui Trump, fost dezvoltator imobiliar în Manhattan, ocazia de a încheia ceea ce ar putea considera una dintre cele mai mari tranzacții imobiliare din istorie.
Oficialii danezi insistă cu furie că insula, puțin populată, nu este de vânzare și nu poate fi anexată. Dar Trump și-a exprimat clar hotărârea de a o controla.
„Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională și chiar pentru securitatea internațională și lucrăm cu toți cei implicați pentru a încerca să o obținem”, a declarat el într-un discurs în fața Congresului luna trecută.
„Într-un fel sau altul, o vom obține”, a adăugat Trump.
Consiliul Național de Securitate de la Casa Albă s-a reunit de mai multe ori pentru a pune în aplicare declarațiile lui Trump și, recent, a transmis instrucțiuni specifice către mai multe agenții guvernamentale, potrivit unui oficial american.
Detaliile complete ale planului nu sunt clare. Dar, în ciuda aluziilor lui Trump la o posibilă utilizare a forței, discuțiile conduse de Consiliul de Securitate nu au luat în serios opțiuni militare, a spus oficialul. Politica se bazează mai degrabă pe convingere decât pe constrângere și include un efort de relații publice destinat să convingă populația Groenlandei, de 57.000 de locuitori, că ar trebui să ceară aderarea la Statele Unite.
Consilierii lui Trump au discutat despre folosirea reclamelor și a campaniilor pe rețelele sociale pentru a influența opinia publică de pe insulă, potrivit unei alte persoane informate în privința planului.
Va fi o luptă dificilă. La alegerile de luna trecută, un partid politic de opoziție care susține independența rapidă și relații mai strânse cu Statele Unite s-a clasat pe locul doi, cu doar un sfert din voturi.
Campania de comunicare a SUA va include și un apel neașteptat la patrimoniul comun al groenlandezilor cu poporul inuit nativ din Alaska, aflat la aproape 4.000 km distanță, a spus oficialul.
Populația inuită din Groenlanda descinde din oameni care au migrat din Alaska cu sute de ani în urmă, iar limba oficială a insulei derivă din dialecte inuite care își au originea în nordul Canadei.
Consilierii lui Trump au început deja să-și prezinte public cazul, susținând că Danemarca a fost un administrator slab al insulei, că doar Statele Unite o pot proteja de influența Rusiei și Chinei și că America îi va ajuta pe groenlandezi „să se îmbogățească”, după cum a afirmat Trump.
Administrația Trump reamintește, de asemenea, Groenlandei că SUA au apărat insula în trecut.
Luna trecută, Trump a postat un videoclip de 90 de secunde pe rețelele sociale, lăudând „sângele și curajul” trupelor americane care au fost dislocate pe insulă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a preveni o posibilă invazie nazistă, după ocuparea Danemarcei de către Germania.
Deși Danemarca spera ca forțele americane să părăsească insula după război, acest lucru nu s-a întâmplat, iar SUA mențin și astăzi o bază militară acolo.
Administrația Trump analizează și stimulente financiare pentru groenlandezi, inclusiv posibilitatea de a înlocui subvențiile de 600 de milioane de dolari pe care Danemarca le oferă insulei cu o plată anuală de aproximativ 10.000 de dolari pentru fiecare cetățean.
Unii oficiali din administrație cred că aceste costuri ar putea fi compensate prin venituri noi din exploatarea resurselor naturale ale Groenlandei, care includ pământuri rare, cupru, aur, uraniu și petrol.
Oficialii americani susțin că capitalul și puterea industrială a SUA pot accesa aceste bogății într-un mod în care Danemarca nu poate. „Este vorba despre minerale critice”, a spus consilierul pentru securitate națională, Michael Waltz, la Fox News în ianuarie. „Este vorba despre resurse naturale.”
Totuși, analiștii nu sunt unanim de acord că va fi ușor de obținut profit din mineritul în regiunile încă înghețate ale insulei. Și justificarea unei astfel de cheltuieli în fața alegătorilor americani ar putea fi dificilă, având în vedere că Trump i-a cerut celui mai bogat om din lume, Elon Musk, să reducă bugetul federal cu 1 trilion de dolari.
Interesul lui Trump pentru Groenlanda nu este nou: în primul său mandat, a cerut oficialilor din domeniul securității naționale să exploreze ideea. Dar, după ce a vorbit public despre acest subiect, oficialii groenlandezi s-au opus, iar Trump nu a continuat inițiativa, care a fost tratată drept o fantezie absurdă.
De la realegerea sa în toamna trecută, Trump și-a reînnoit dorința cu și mai multă ardoare. „Să o rezolvăm”, le-a cerut consilierilor.
„Președintele Trump consideră că Groenlanda este o locație de importanță strategică și are încredere că groenlandezii vor fi mai bine protejați de către Statele Unite în fața amenințărilor moderne din regiunea arctică”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes.
Acesta a precizat că Michael Waltz și vicepreședintele JD Vance au vizitat recent Groenlanda și „au prezentat argumentele pentru un parteneriat între Groenlanda și Statele Unite în vederea stabilirii unei păci durabile acasă și a unei prosperități comune în lume”.
Unii analiști afirmă că ideea de a incorpora Groenlanda în Statele Unite, sau cel puțin de a dezvolta relații mult mai strânse cu insula, nu este chiar atât de absurdă pe cât pare.
Acest lucru se datorează în mare parte schimbărilor climatice, care dezgheață zone bogate în resurse și le fac mai viabile din punct de vedere comercial. Temperaturile mai ridicate au deschis și noi rute maritime prin Arctica pentru transportul comercial — precum și pentru vasele militare chineze și rusești.
Însă promisiunile lui Trump de a controla Groenlanda „prin orice mijloace” par, pentru mare parte din lume, un act de imperialism pur, la fel ca și discuțiile despre recucerirea Canalului Panama sau chiar anexarea Canadei. Dacă eforturile de convingere eșuează, este posibil ca Trump să-și intensifice tacticile.
Mai mulți președinți americani au luat în considerare achiziționarea Groenlandei. Administrația Truman, alarmată de amenințările naziste la adresa insulei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a oferit Danemarcei echivalentul a 1 miliard de dolari pentru insulă în 1946.
Danemarca exercită diverse forme de control asupra Groenlandei de secole și a acceptat-o oficial ca parte a regatului în 1953. Astăzi, Groenlanda își administrează afacerile interne, având un buget subvenționat în proporție de până la 60% de Danemarca, care gestionează și apărarea și politica externă a insulei. Mulți dintre liderii groenlandezi susțin independența, dar au opinii diferite cu privire la momentul în care ar trebui să se întâmple acest lucru și dacă apropierea de Statele Unite este o idee bună.
La rândul lor, liderii Danemarcei sunt șocați și furioși din cauza discursurilor lui Trump privind cumpărarea sau preluarea insulei și insistă că numai groenlandezii trebuie să-și decidă viitorul. Într-o vizită recentă în Groenlanda, premierul danez Mette Frederiksen a condamnat „presiunile și amenințările” administrației Trump, spunând că „nu poți anexa un alt stat”.
În fața opoziției acerbe din partea Danemarcei, administrația Trump își îndreaptă acum eforturile direct către populația Groenlandei.
Adresându-se groenlandezilor în discursul său în Congres, Trump a spus: „Susținem cu tărie dreptul vostru de a vă decide singuri viitorul și, dacă alegeți, vă primim cu brațele deschise în Statele Unite ale Americii.”
„Vă vom proteja”, a spus el. „Vă vom face bogați.”
Vicepreședintele JD Vance a transmis un mesaj similar pe 28 martie, în timpul unei vizite la o bază militară americană de pe insulă.
Vorbind cu jurnaliștii, Vance a prezis că groenlandezii vor „alege, prin autodeterminare, să devină independenți față de Danemarca, iar apoi vom avea discuții directe cu poporul Groenlandei.”
Trump și oficialii săi nu au vorbit încă public despre legătura dintre populația inuită din Groenlanda și cea din Alaska, așa cum este prevăzut în planul aprobat de Consiliul Național de Securitate.
Dar această legătură a fost menționată în decembrie de Robert O’Brien, care a fost unul dintre consilierii de securitate națională din primul mandat al lui Trump.
Danemarca, a spus O’Brien într-un interviu pentru Fox News, „poate să ne lase să cumpărăm Groenlanda, iar Groenlanda să devină parte din Alaska. Populația nativă din Groenlanda este foarte apropiată de cea din Alaska, iar noi o vom face parte din Alaska.”
Nu este clar cât de puternic va rezona acest mesaj pe insulă. În timp ce locuitorii din Alaska beneficiază de profiturile petrolului prin plăți anuale, populația inuită din Alaska se confruntă cu o sărăcie disproporționată și cu probleme grave de sănătate.
Liderii danezi susțin că presiunile americane deja dăunează alianței postbelice dintre SUA și Danemarca.
„V-am privit mereu cu admirație”, a spus premierul Frederiksen despre Statele Unite în timpul vizitei sale în Groenlanda din această lună.
„Ne-ați inspirat. Ați vegheat asupra lumii libere.”
„Dar”, a adăugat ea, „când cereți să preluați o parte a regatului nostru — când suntem supuși la presiuni și amenințări — ce ar trebui să mai credem despre țara pe care am admirat-o atâta vreme?”
