”România, în vizuina hackerilor care înşală omenirea” (Romania, nella tana degli hacker che truffano il mondo) şi ”La Bucureşti şi Alexandria, cu regii fraudelor pe internet” (A Bucarest e Alexandria con i re delle truffe sul web). Cotidianul La Stampa descoperă România, mai ales celebrul deja Râmnicu Vâlcea, punct fierbinte pe harta mondială a hackerilor.
Jurnalistul Federico Varese a vizitat Râmnicu Vâlcea în primul rând, ”capitala fraudelor”, apoi şi alte localităţi unde se pune la cale ”înşelarea omenirii”. Și descrie pas cu pas călătoria cu trenul, peisajele întâlnite, uimit de căruțele trase de cai, grajdurile sărăcăcioase, fabricile dezafectate. În acest context, comentează că nimic nu trebuie să uimească într-una dintre cele mai sărace țări ale UE, unde ”salariul mediu nu depășește 423 de euro pe lună și tractoarele sunt o raritate (unu la fiecare 54 de hectare)”.
”Ultima staţie a călătoriei mele este Râmnicu Vâlcea. În 1966 regimul comunist a construit acolo o fabrică chimică gigantică. Însă Oltchim a declarat faliment în 2012 şi turiştii străini preferă să mergă în căutarea fantomaticului conte Dracula în Transilvania. Cu toate acestea, acest oraş a scăpat în mod miraculos de sărăcia din sud-vest datorită unei industrii foarte deosebite: infracţionalitatea cibernetică”, scrie .
”De la jumătatea anilor ‘90, Râmnicu Vâlcea s-a specializat în fraude pe internet. La început victimele erau găsite pe eBay. Cel care câştiga licitaţia plătea înainte să primească marfa sau, pentru achiziţiile substanţiale, trebuia să susţină cheltuielile vamale sau de expediere fictivă.
Destul de repede, consumatorii occidentali au început să nu mai aibă încredere în ofertele provenite din estul Europei. De aceea înşelătoriile online au devenit mai sofisticate.Vânzătorii par a avea reşedinţa în Statele Unite sau în Anglia, şi plăţile sunt îndreptate către bănci respectabile. Fiecare detaliu este credibil”, scrie autorul.
Jurnalistul intră în contact cu realitatea din teren. ”Şeful secţiei de informatică de la poliţie îmi arată un site de internet în aparenţă impecabil, care închiriază apartamente şi vile pentru vacanţe şi conţine şi o rubrică pentru recenzii. Când clientul contactează proprietarul casei, acesta este în măsură să arate copii ale unor documente care atestă proprietatea imobilului şi este chiar dispus să descrie la telefon facilităţile locului de vacanţă.
Pentru a-şi creşte credibilitatea, agenţia permite clientului să plătească prin intermediul unui site terţ de garanţie, şi acesta fals. Până şi numerele de fax folosite în corespondenţa oficială nu corespund niciunei linii telefonice terestre: un program transformă faxurile sosite în e-mail-uri. Creierul acestei fraude se ascunde într-un apartament din Râmnicu Vâlcea”, relatează autorul.
Jurnalistul remarcă numărul destul de mare de cafenele, bistrouri și restaurante într-un oraș cu numai 92.000 de locuitori. ”Semnele bogăției private sunt evidente: cele două centre comerciale din piața principală au cinci etaje de magazine care vând haine de firmă, electrocasnice, computere, accesorii sportive și bijuterii, pe lângă faptul că găzduiesc un cinematograf, restaurante, baruri şi cofetării. Un dealer Mercedes-Benz e la câţiva paşi distanţă”, notează ziaristul italian.
Căruia nu îi scapă, de altfel, nici zecile de agenții specializate în transferul internaţional de bani în numerar, precum Western Union sau MoneyGram. ”Acesta este instrumentul cel mai răspândit pentru a face să sosească veniturile din înşelătorii informatice la Râmnicu Vâlcea”, scrie el.
”Aceasta este concentraţia cea mai mare din întreaga ţară: de exemplu la Bucureşti raportul este de o filială la fiecare 8.118 de persoane (la Novara, un oraş mai populat decât Râmnicu Vâlcea, se pot găsi numai 24, una la fiecare 4.375 de locuitori)”, adaugă acesta.
Potrivit magistraţilor din Râmnicu Vâlcea, cel puţin o mie de persoane lucrează cu program întreg la fraude informatice. Zeci de grupuri sunt organizate pe baza unei repartizări stricte a muncii: cei foarte tineri pasionaţi de computere sunt recrutaţi de minţi criminale în stare să utilizeze violenţa.
Câştigurile sunt astronomice: o bandă arestată în urmă cu un an a încasat într-o scurtă perioadă 1.400.000 de euro. Aceste mafii virtuale, mereu descrise ca lichide şi anonime, beneficiază de o reţea de contacte foarte solide şi terestre, scrie autorul.
”Cei care ridică banii de la bănci străine şi îi trimit prin intermediul Western Union sau îi transportă cu maşina sau avionul, cunosc capii locali. Să se întâlnească personal este una dintre cele mai bune strategii pentru cimentarea încrederii reciproce, atât în afacerile legale cât şi în cele ilegale. Şi apoi există corupţia. (...) Şi politicienii sunt implicaţi. (...) Cei care denunţă legăturile dintre putere şi criminalitate sunt ameninţaţi şi agresaţi, aşa cum i s-a întâmplat lui Romeo Popescu, proprietar şi director al cotidianului local Vocea Vâlcii”, mai scrie La Stampa.
Concluzia, la încheierea sejurului românesc? ”În timp ce mă aşez într-una dintre cafenelele cele mai frecventate de aceste bande şi le observ lăudându-se cu gesturile lor, mă gândesc că foarte moderna infracţiune informatică prosperă datorită reţelelor sociale răspândite, în locuri în care instituţiile locale nu au forţa de a combate corupţia”. (M.C)
