Generalul Keith Kellogg sugerează că Marea Britanie și Franța ar putea conduce o zonă occidentală de control, într-un interviu pentru The Times Emisarul președintelui Trump pentru Ucraina a declarat că țara ar putea fi împărțită „aproape ca Berlinul după Al Doilea Război Mondial” în cadrul unui acord de pace.
Generalul în retragere Keith Kellogg, o figură importantă în eforturile SUA de a pune capăt războiului care durează de trei ani, a sugerat că trupe britanice și franceze ar putea prelua zone de control în vestul Ucrainei, ca parte a unei „forțe de reasigurare”, în timp ce armata rusă ar rămâne în estul ocupat. Între cele două ar urma să se afle forțele ucrainene și o zonă demilitarizată.
Kellogg, în vârstă de 80 de ani, a declarat că o forță condusă de britanici și francezi, situată la vest de râul Nipru – care traversează Ucraina de la nord la sud, trecând și prin Kiev – „nu ar fi deloc provocatoare” pentru Moscova. El a subliniat că Ucraina este o țară suficient de mare pentru a găzdui mai multe armate care să asigure un armistițiu.
„Ai putea aproape să recreezi ceea ce s-a întâmplat cu Berlinul după al Doilea Război Mondial, când exista o zonă rusească, una franceză, una britanică și una americană”, a spus el.
„Ești în vestul Niprului, care este un obstacol natural important”, a adăugat Kellogg. Ulterior, el a precizat că Statele Unite nu vor trimite trupe la sol. A sugerat, de asemenea, crearea unei zone demilitarizate de aproximativ 30 de kilometri de-a lungul actualei linii de front din est.
Propunerile lui Kellogg implică, implicit, recunoașterea faptului că Ucraina va trebui să cedeze teritoriile din est aflate în prezent sub control rusesc.
Luna trecută, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a reiterat că Kremlinul nu va accepta trupe de menținere a păcii din partea niciunui stat membru NATO, „în nicio circumstanță”. Ucraina – care, spre deosebire de Germania nazistă în 1945, are un guvern funcțional și pro-occidental – ar putea considera comparația cu Berlinul postbelic drept lipsită de tact, mai ales în contextul în care una dintre justificările absurde ale Rusiei pentru invazie a fost „denazificarea” țării.
Declarațiile lui Kellogg oferă una dintre cele mai clare perspective asupra viziunii lui Trump privind viitorul Ucrainei, venind din partea celor implicați direct în negocierile pentru un armistițiu. De asemenea, este pentru prima dată când un oficial american de rang înalt sugerează că râul Nipru ar putea deveni o linie de demarcație în interiorul Ucrainei după un armistițiu. Totuși, nu este clar dacă Kellogg se referea la cedarea unor noi teritorii la est de râu către Moscova.
Există diferențe clare între propunerea lui Kellogg și împărțirea Berlinului și a Germaniei după al Doilea Război Mondial. În timp ce Germania a fost obligată să se predea armatelor invadatoare, în cazul Ucrainei, aliații ar fi invitați să formeze o „forță de reasigurare” în vestul țării, fără nicio sugestie că teritorii suplimentare ar urma să fie cedate Rusiei. Deși analogia este forțată, simbolismul este puternic, cu doar câteva săptămâni înainte de aniversarea a 80 de ani de la Ziua Victoriei în Europa (VE Day).
Între timp, Steven Witkoff, emisarul neoficial al lui Trump pentru Rusia, a efectuat vineri o vizită la Sankt Petersburg, unde a discutat despre armistițiu și a dat mâna cu președintele Putin. În aceeași zi, Trump a pus presiune pe liderul rus pentru a încheia războiul, scriind pe platforma sa Truth Social: „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni MOR, mii pe săptămână, într-un război îngrozitor și lipsit de sens — un război care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată și care NU ar fi avut loc dacă eu aș fi fost președinte!!!”
Kremlinul a avertizat că nu trebuie așteptate progrese semnificative înaintea celei de-a treia întâlniri dintre Witkoff și Putin
Kellogg a recunoscut că Putin – care, în ultimele săptămâni, l-a frustrat pe Trump prin refuzul său de a avansa în discuțiile pentru un armistițiu – „ar putea să nu accepte” propunerea privind zonele de control. Pentru a preveni ciocnirile între trupele anglo-franceze, ucrainene și cele rusești, Kellogg a spus că este necesară o zonă tampon între liniile celor două tabere. Te uiți pe hartă și creezi, în lipsa unui termen mai bun, o zonă demilitarizată. Retragi ambele părți cu câte 15 kilometri, adică aproximativ 18 mile,” a spus el.
„Și ai o zonă DMZ (demilitarizată) care poate fi monitorizată, o zonă fără focuri de armă. Poți monitoriza asta destul de ușor.” Cu toate acestea, a adăugat: „Vor exista încălcări? Probabil, pentru că așa se întâmplă mereu. Dar capacitatea ta de monitorizare e bună.”
Într-un gest care ar putea fi văzut la Kiev și în capitalele europene drept o încercare de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor, Kellogg a afirmat că SUA sprijină organizarea de noi alegeri în Ucraina. Putin a pus constant la îndoială legitimitatea președintelui Zelensky, determinându-l pe Trump să declare, luna trecută, că este „foarte furios” din cauza atacurilor continue ale Rusiei asupra liderului ucrainean.
Kellogg a spus: „Cred că, odată ce se ajunge la un armistițiu, vor avea loc alegeri. Pentru că a trecut aproape un an de când trebuiau organizate. Nu au fost convocate. Dar cred că Zelensky este deschis să le organizeze odată ce se ajunge la un armistițiu și la o soluție. Însă aceasta este o decizie care aparține poporului ucrainean și parlamentului ucrainean, nu nouă.”
În Europa, se intensifică acuzațiile că coaliția anglo-franceză nu a planificat suficient de clar ce va face după oprirea focurilor de armă în Ucraina. John Healey, ministrul britanic al Apărării, s-a declarat iritat de comentariile șefei diplomației UE, Kaja Kallas, fostă lideră a Estoniei, care a spus că nu este clar care este obiectivul unei forțe prezente în Ucraina: să monitorizeze Rusia, să mențină pacea, să descurajeze sau să lupte pe teren. „Planificarea noastră pentru ‘coaliția celor dispuși’ este reală, substanțială, bine avansată; Uniunea Europeană nu face parte din această planificare”, a spus Healey.
La o conferință de presă alături de omologii săi german și ucrainean, Healey a anunțat că aliații au promis ajutor militar în valoare de 18 miliarde de lire sterline — un sprijin record pentru Kiev. Suma include cele 350 de milioane de lire promise de Marea Britanie, parte a celor 4,5 miliarde de lire prevăzute pentru acest an — cea mai mare contribuție a Londrei de până acum.
Într-o altă dovadă a realinierii eforturilor de sprijinire a Ucrainei sub administrația Trump, Kellogg a avertizat că premierul britanic Sir Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron nu ar trebui să se bazeze pe susținerea americană pentru coaliție. „Întotdeauna planifici pentru cel mai rău scenariu”, a spus el.
Întrebat dacă forța de reasigurare a coaliției va fi eficientă, Kellogg a sugerat că Trump ar fi mulțumit să vadă Europa dispusă să se descurce pe cont propriu. El a adăugat că, dacă nu altceva, această forță ar transmite un mesaj puternic către Putin.
