Născută în România, Claudia Cunaus își dedică viața, în calitate de asistent social, copiilor din familiile rrome din cartierul Silberhohe din Halle.
Experiența de mai mulți ani a arătat că acești copii nu merg la școală, dar ea își pune speranțe în noua generație de tineri rromi. „În calitate de asistent social în cadrul oficiului pentru protecția copilului, Claudia are foarte mult de lucru.
Obiectivul româncei este ca toți copiii din minoritatea rromă sa fie sprijiniți în integrarea lor prin educație în Germania. Primul pas este ca acești copii să meargă la școală”, scriu jurnaliștii de la Mitteldeutsche Zeitung.
De profesie psiholog, ea știe cu exactitate la ce muncă s-a înhămat. Jumatate dintre copiii români înregistrați la Halle nu merg la școală. Mai exact din 141 de copii, doar 68 sunt înregistrați la o unitate de învațământ.
„Să impunem obligativitatea de a merge la școală nu ne ajută cu nimic, chiar dacă legea din Saxonia Anhalt specifică clar acest lucru. În primul rând, familiile care vin aici nu au habar de sistemul de învățământ german. Pe de altă parte, cei mai mulți sunt analfabeți și nu vorbesc limba germană. Există mari probleme de comunica între părinți și institituțiile de învățământ. În ciuda bunelor intenții, comunicare de tip mesaj sau scrisoare nu își au rostul”, susține Claudia.
Ea este preocupată de intermedierea acestei relații, astfel că nu se sfiește să abordeze pe stradă orice familie de rromi care îi iese în cale. „Chiar dacă vorbim aceeași limbă, asta nu înseamnă automat că voi reuși să câștig încrederea lor. În România, ei sunt o minoritate la fel de puternic discriminată ca în multe alte regiuni. Două școli mi-au dat votul lor de încredere să organizez întâlniri cu părinții seara. Un cadru propice într-o atmosferă de încredere reciprocă în care migranții pot schimba impresii. Așa încercăm să îi ținem la școală pe elevii deja înregistrați”, spune bucureșteanca de 47 de ani.
„Durează un timp până reușim să dăm de acești copii imediat după imigrarea în Halle. Încercăm activități comune în școală, în care să nu existe bariere lingvistice. De exemplu, jocurile cu coarda în curtea școlii. Cu cât începem mai devreme, cu atât mai bine. În clasele primare este mai ușor să comunici cu forme și culori. Dacă acești copii nu vin la școală, potențialul lor este pierdut și ratează șansa aproape unică de a învăța limba din mers. În școlile pentru migranți, avem cursuri speciale de limbă. Numărul orelor depinde de cel al copiilor care participă la cursuri. Noi căutăm colaborarea cu școlile euro, ca să putem obține finanțare europeană pentru astfel de proiecte”, povestește directoarea uneia dintre școli.
Claudia consideră că există semne îmbucurătoare. Văd tineri într-o tendință de expansiune. Își dau seama că vor să realizeze ceva în viața lor. Încercăm să îi facem să conștientizeze faptul că prin educație pot ajunge mai departe. Un aspect care în mentalitatea familiilor rrome nu este de la sine înțeles. Ani la rând li s-a dat de înțeles din exterior că nu sunt în stare de mare lucru. Noi am făcut primul pas. Acum avem nevoie de parteneri și susținători”, a încheiat Claudia. (I.D)
