Un scenariu de film, un caz care ar merita ecranizat. Pe cât este de trist, pe atât este de real, fără a încerca să găsim circumstanțe atenuante pentru tragedia produsă.
9 noiembrie 2014, în apropiere de Bonn. Pensionarul Karl E. (85 de ani) se izbeste frontal cu mașina de un copac. Soția sa, Maria (81 de ani), aflată pe scaunul din dreapta decedează pe loc. Nimeni pe drum, condiții meteo, tehnice și ale carosabilului ireproșabile. Anchetatorii par sa pună totul pe seama unui moment de neatenție al șoferului, până când acesta își revine pe patul de spital și mărturisește că a intrat deliberat în pom, în speranța că va muri împreună cu soția sa.
Maria suferea de demență, avea membrele inferioare paralizate și era un caz de asistență medicală de ani de zile.
Karl s-a ocupat ireproșabil de ea. A avut grijă de ea și au fost un cuplu de nedespărțit. Totul s-a schimbat cu puține zile înainte de accident, când octogenarului i s-a comunicat că risca să își piardă vederea dacă nu va fi operat imediat. O operație la aortă se afla deja pe lista de așteptare.
„M-am temut că nu o să mai pot avea grija de soția mea. Ea ma implora mereu ca nu cumva să o las singură. Atunci m-am decis că trebuie să murim împreună. Ea era totul pentru mine și eu eram totul pentru ea. În noaptea de 9 noiembrie am sortat actele acasă și le-am scris copiilor că îi iubim și să ne țină minte doar cu cele bune. Diminața i-am pregătit soției un mic dejun bogat. Am vrut să o răsfăț în ultimele noastre clipe de viață. I-am spus că mergem să o vizităm pe fiica noastră. Pe drumul național B56 eram decis să pun în aplicare planul meu. La 75 de km/h, ținându-ne de mână, ne-am izbit de un copac. Acum îmi pare rău, dar consider că aceasta ar fi fost și ultima ei dorință, ca doar moartea să ne despartă”, a declarat bărbatul în fața instanței.
„Un act de disperare”, motivează avocatul sau Sebastian Holbeck. Familia este alături de el. „Erau de nedespărțit, se țineau mereu de mână. Nu pot să înțeleg cele întâmplate. Cred că a luat-o razna în acea noapte. Știu că tata nu vrut să o omoare pe mama. Toți știu cât de mult a iubit-o”, a subliniat fiul de 60 de ani.
Cazul este atât de trist, încât însuși procurorul a renunțat la acuzațiile de crimă cu premeditare și a optat pentru lovituri cauzatoare de moarte, solicitand doar o pedeapsa de doi ani cu suspendare. „Nu mi-aș fi putut închipui vreodată ca voi cere o pedeapsa cu suspendare pentru comiterea unei crime. Aceasta este prima și ultima dată. În cei 25 de ani de carieră nu am mai întâlnit un asemenea caz. Codul penal nu poate fi aplicat în acest caz. În toate acțiunile sale, soția sa a fost mereu pe primul plan. Fapta aceasta nu avea legătura cu el, ci cu soția sa. El nu se temea ca va fi suprasolicitat, ci îi era teamă că nu va fi capabil sa aibă grija de soția sa. Trebuie sa ținem cont de relația deosebită dintre acești doi oameni. Ea era dependentă de el, de o manieră neobișnuită”, a motivat procurorul Robin Faßbender.
Iar instanța a decis. Luni, la amiază, bărbatul a fost găsit vinovat pentru lovituri cauzatoare de moarte și condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare. „A fost un proces care nu a lăsat pe nimeni nemișcat”, a comentat avocatul Holbeck.
Karl F. a primit sentința cu lacrimi în ochi. „Nu vreau să mai spun nimic, doar sa îmi cer încă o dată iertare. Acum suntem amândoi singuri. Tocmai asta am vrut să evit eu”, a comentat bărbatul. (I.D)