Volume mari de cereale sunt acum trimise în mici porturi fluviale din regiunea Odesa, la granița cu România. Cândva puțin solicitate, porturile Reni și Izmail sunt acum de o importanță critică pentru aprovizionarea globală cu alimente, așa că se luptă să absoarbă toată încărcătura, provocând un blocaj pentru camioane, scrie Le Journal De Montreal
Desculț, Anton Moïsseïev așteaptă în cabina camionului său încărcat cu grâu, parcat lângă o cafenea pe marginea unui drum din regiunea Odessa, în sudul Ucrainei. „Astăzi este a treia zi de asteptare. Nu știu cât va dura”, se îngrijorează acest șofer de 41 de ani sosit din regiunea Kirovograd (centru) pentru a-și livra încărcătura.
El așteaptă alături de alți sute de șoferi de camion care transportă cereale în portul Izmail (sud-est), de pe Dunăre, care a devenit principala cale de ieșire pentru produsele agricole ucrainene.
Anterior, Ucraina exporta prin Marea Neagră pe nave mari. Însă Rusia a pus capăt la 17 iulie unui acord, sub egida ONU și Turcia, care permitese exportul a 33 de milioane de tone de cereale ucrainene, în ciuda invaziei ruse. Forțele Moscovei au lovit apoi în mod repetat infrastructura portuară ucraineană a Mării Negre, în special în Odesa.
„De aceea toți vin aici. Din toată Ucraina, practic”, explică Serguiï Gretsyk, un alt șofer de 36 de ani din regiunea Vinnytsia (vest).
Volume mari de cereale sunt acum trimise în mici porturi fluviale din regiunea Odesa, la granița cu România. Cândva puțin solicitate, Reni și Izmail sunt acum de o importanță critică pentru aprovizionarea globală cu alimente, așa că se luptă să absoarbă toată încărcătura, provocând un blocaj pentru camioane.
„Porturile Reni și Izmaïl nu pot gestiona asta”, sunt „picături în ocean” în comparație cu cele din Marea Neagră, estimează șoferul Anton Moïsseïev. „Sunt multe cereale, dar nu le putem scoate” din Ucraina, spune el.
Aceste porturi au devenit și ele ținte: pe 24 iulie, cel de la Reni a fost atacat de Rusia cu ajutorul dronelor. „Pagubele sunt destul de semnificative, dar nu au oprit complet (operarea) portului”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al armatei regionale, Natalia Goumeniouk.
Toți șoferii de camion intervievați de AFP săptămâna trecută se îndreptau spre portul Izmail. Pentru că în Reni, „oamenii spun că nu ne vor accepta”, explică Serguiï Gretsyk.
„O lovitură și totul s-a terminat ”
„Lucrurile s-au înrăutățit după bombardarea” acestui port, confirmă Anton Moïsseïev. „O lovitură și totul s-a terminat, stăm pe loc și așteptăm din nou”, spune el disperat.
În Izmail, cel puțin patru nave de marfă au fost acostate în sau în apropierea portului săptămâna trecută, cu fața spre România de cealaltă parte a fluviului, au descoperit jurnaliștii AFP.
Navele arborau steaguri liberiene, slovace sau alte steaguri.
Camioanele care reușiseră să ajungă în port au fost însă nevoite să aștepte în continuare, din cauza lipsei de infrastructură capabilă să încarce cerealele la adăpost de vreme rea, potrivit șoferilor.
Pe drumul spre port, păsările profită de acest lucru ciugulind boabele de grâu și porumb căzute din camioane. Orașul - 70.000 de locuitori înainte de război - pare să beneficieze oarecum de aceasta criză recentă a cerealelor.
Pe bulevardul principal, unde flutură steaguri ucrainene, trotuarele arată noi și bine întreținute. Multe restaurante și cafenele sunt deschise, iar un club de iaht este în construcție.
Datorită poziției sale strategice, Izmail și-a schimbat administrația de mai multe ori.O moschee de piatră de pe malul râului amintește de dominația turcă din secolul al XVI-lea.
Drumul cu două benzi care duce spre Odesa traversează câmpuri de porumb, floarea soarelui și vii. De asemenea, trece pentru scurt timp prin Moldova vecină. Camioanele formează șiruri lungi de ambele părți ale drumului și în zone asfaltate de la marginea câmpurilor, așteaptă rândul lor pentru a descărca.
Unele prelate afișează numele companiilor de transport din Polonia, Franța, Germania sau Cehia, dar înmatriculările sunt ucrainene.
Igor Skrypnyk, un șofer în vârstă de 47 de ani, a spus că a așteptat de opt zile. „Nava noastră nu a intrat încă în port. Nu știm de ce”.
Potrivit acestuia, „șoferii de camion renunță, nu mai vor să lucreze” în aceste condiții.
