Declarațiile recente ale vicepreședintelui american JD Vance, care a avertizat că Europa riscă „sinuciderea civilizațională”, au readus în atenție o serie de probleme structurale majore care afectează continentul: migrația necontrolată, creșterea criminalității, stagnarea economică și limitarea libertății de exprimare. Deși unele țări precum Italia, Ungaria și Polonia sunt prezentate drept exemple pozitive, majoritatea statelor europene par să se confrunte cu o criză profundă de direcție și identitate, scrie FoxNews
Italia, Ungaria și Polonia sunt câteva dintre puținele puncte luminoase ale Europei, în timp ce restul continentului se confruntă cu o multitudine de probleme. După avertismentul vicepreședintelui JD Vance, care a declarat că Europa riscă să comită un „suicid civilizațional”, continentul a intrat sub lupă pentru eșecul generalizat în gestionarea migrației în masă, provenită în special din țări din Lumea a Treia. Aceasta este asociată cu o creștere accentuată a criminalității violente și cu o economie în declin.
Libertatea de exprimare este tot mai des pusă sub semnul întrebării, pe fondul acuzațiilor privind un sistem de justiție cu două viteze. În același timp, economia europeană nu performează conform așteptărilor.
Marea Britanie
Economia Regatului Unit a stagnat în ultimii trei ani, fără nicio creștere a veniturilor pe cap de locuitor. „Țara are o performanță jalnică”, a declarat Ben Habib, președintele Comitetului de Acțiune Politică Great British și fost co-lider al partidului Reform UK. „Regatul Unit a ajuns chiar mai rău decât Europa.” Migrația a devenit un subiect național de dezbatere. În 2022 și 2023, imigrația a crescut între 1,2 și 1,3 milioane, față de aproximativ 800.000 înainte de pandemie, ceea ce generează tensiuni.
„Unitatea națională este sfâșiată de niveluri fără precedent de migrație în masă, care transformă unele părți ale țării dincolo de orice recunoaștere”, a scris parlamentarul conservator Robert Jenrick într-un editorial publicat în UK Conservative & Reformer Post. „Am importat tensiuni etnice și religioase, ceea ce face ca conflictele de pe cealaltă parte a lumii să se desfășoare acum pe străzile Marii Britanii.”
În această săptămână, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că monitorizează cazul unei femei judecate în Regatul Unit pentru că ținea un afiș prin care oferea consiliere femeilor în fața unei clinici de avort.
Femeia a declarat pentru Fox News Digital: „Marea Britanie se presupune că este o țară liberă, dar am fost târâtă prin tribunale doar pentru că am oferit o conversație consensuală... exprimarea pașnică este un drept fundamental — nimeni nu ar trebui criminalizat pentru o simplă ofertă de a discuta.”
Agresiunile violente sunt frecvente în multe regiuni ale Marii Britanii. Potrivit datelor ONU privind drogurile și criminalitatea, Scoția este pe primul loc cu 1.487 de agresiuni la 100.000 de locuitori, iar Anglia și Țara Galilor se află pe locul trei cu 730 de cazuri.
Fox News Digital a relatat anterior că Marea Britanie se confruntă cu o criză a libertății de exprimare din cauza unui guvern de stânga, a unei poliții excesiv de zelate și a instanțelor care restrâng dreptul la liberă exprimare. În august anul trecut, guvernul a avertizat cetățenii să fie atenți la conținutul pe care îl postează online, amenințând cu închisoarea. Serviciul de Procuratură a postat pe rețeaua X: „Gândește-te înainte să postezi!”, mesaj care a fost redistribuit de conturile oficiale ale guvernului.
Franța
Economia Franței a înregistrat creșteri în fiecare dintre ultimii patru ani, dar ritmul de creștere a încetinit semnificativ. Nivelul ridicat al datoriei publice îngreunează perspectivele de redresare economică, afirmă economistul Konstantinos Venetis.
Migrația rămâne o problemă majoră în Franța, cu un influx de 317.000 de imigranți din afara UE în 2022, comparativ cu 222.000 în 2013.
Politicienii de dreapta, precum cei din partidul Adunarea Națională, au atras atenția asupra tensiunilor cauzate de imigranți care refuză să se integreze în societatea franceză. Marine Le Pen, lidera partidului și una dintre favoritele pentru alegerile prezidențiale din 2027, a fost condamnată recent la doi ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice. Le Pen a calificat decizia drept „o condamnare la moarte” politică, susținând că scopul real este eliminarea ei din cursa electorală.
Franța ocupă o poziție medie în clasamentul OECD privind agresiunile violente, cu 310 cazuri la 100.000 de locuitori.
Germania
Economia Germaniei se află în recesiune de doi ani. Rata șomajului a crescut la 6,3% în martie, de la 5,9% în aprilie anul trecut. Creșterea costurilor energetice și concurența tot mai puternică din partea Chinei au contribuit la această situație.
„Oamenii nu sunt mulțumiți de faptul că șomajul crește”, spune Venetis. El adaugă că statisticile ascund și faptul că mulți angajați lucrează mai puține ore plătite. „Numărul celor în această situație a crescut considerabil.”
Migrația a crescut puternic, ajungând la 1,6 milioane de imigranți din afara UE în 2022, față de mai puțin de jumătate de milion în 2021.
Partidul populist de dreapta AfD a cerut deportarea solicitanților de azil, iar mesajul său a câștigat teren în alegerile naționale din februarie, când a obținut 20,7% din voturi și a ieșit pe locul doi. Partidul câștigător, Uniunea Creștin-Democrată, a fost astfel forțat să adopte politici mai dure privind imigrația.
Germania ocupă locul șase în clasamentul OECD privind agresiunile violente, cu 630 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Italia
A treia cea mai mare economie din UE a avut creșteri economice în fiecare trimestru de la sfârșitul pandemiei, deși ritmul a încetinit. Datoria publică, ca procent din PIB, a scăzut la 135% în 2023, de la 138% în 2022, anul în care Georgia Meloni a devenit prim-ministru.
Meloni este apreciată pentru poziția dură împotriva migrației ilegale. În 2024, numărul migranților a fost de 67.317, o scădere de aproape 60% față de cei 157.651 înregistrați în anul precedent. Scăderea se datorează parțial unui acord între Italia și Albania pentru consolidarea controalelor de frontieră și oferirea unor căi legale de imigrare.
Italia are un nivel scăzut al agresiunilor violente, cu doar 110 cazuri la 100.000 de locuitori.
Polonia
Economia Poloniei a crescut cu 2,9% anul trecut, ușor peste creșterea estimată de 2,8% a SUA, în timp ce țara a investit în sectorul apărării și a găzduit un număr mare de refugiați ucraineni, pe fondul războiului ruso-ucrainean.
„Polonia este o forță și are mândrie națională”, afirmă Ben Habib. „Este o țară fenomenală.”
Țara a înregistrat un număr redus de cereri de azil: 9.513 în 2023 și 17.038 în 2024, în contrast cu cele 237.314 din Germania vecină.
Luna trecută, premierul Donald Tusk a suspendat temporar dreptul imigranților de a solicita azil.
„Cred că este necesar să întărim securitatea frontierelor noastre și siguranța polonezilor”, a declarat președintele Andrzej Duda.
Polonia are cel mai scăzut nivel al agresiunilor violente din lista OECD: doar 2 cazuri la 100.000 de locuitori.
Ungaria
Economia Ungariei a avut un recul în 2023, dar dă semne de redresare, cu o creștere de 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut. Analiștii de la Trading Economics prognozează o creștere de 2,7% în acest an și 3,6% în 2027.
Migrația din afara Europei a rămas scăzută: 57.000 în 2022 și 45.000 în 2023. Premierul Viktor Orban a scris recent pe X: „Nu vă fie teamă să fiți singuri. Când 26 de alte state au acceptat migrația în masă, noi am construit un gard și am spus nu. Acum, din ce în ce mai mulți prim-miniștri spun exact ce spunea Ungaria acum zece ani — și-au dat seama că am avut dreptate.”
Ungaria are un nivel redus de agresiuni violente: 124 de cazuri la 100.000 de locuitori.
