Postul Sfintelor Pasti incepe anul acesta pe 15 martie. Acest post, fiind cel mai lung si cel mai aspru dintre posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare.
Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Paresimi.
În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei care urmau să primească botezul în noaptea Învierii.
Săptămâna premergătoare Lăsatului de Sec poartă numele de Săptămâna Albă, pentru că se renunta deja la consumul cărnii. I se mai spune și Săptămâna Nebunilor deoarece numai nebunii, prostii și urații satului lasă nuntă până în pragul Postului Mare.
În calendarul popular, începutul Postului aduce cu sine un interval de zile festive cunoscut sub numele de Săptămâna Cailor lui Sântoader. Spirit demoniac, restrictiv și agresiv, Sântoader își trimite șapte nopți la rând herghelia divină la casele în care fetele și femeile nu-l cinstesc cum se cuvine, spre a le pedepsi cu cruzime.
Jumătate oameni, jumătate cai, Sântoaderii pot fi alungați doar cu vrăji, iar pentru a scăpa de vizitele lor nocturne oamenii trebuie să respecte o serie de norme și interdicții. Calendarul popular cu dată mobilă cunoaște o întreagă galerie de personaje mito-folclorice demoniace, care domină primele saptamani de Post: Marțea Încuiată, Miercurea Strâmbă, Joi-Marica etc.
La sfârșitul secolului al III lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat că durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durata prezentă și astăzi, potrivit crestinortodox.ro.
„Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să țînă, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțînă pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seară (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn.
În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seară), iar sâmbătă și duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțîn vin. Se dezleagă de asemenea la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ținere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea și după-serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) și in Duminică Floriilor se dezleagă și la peste (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)”, scrie Parintele Prof. Dr. Ene Braniște – (Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1993).
