La 28 iunie, actorul Mircea Rusu îşi sărbătoreşte ziua de naştere. La ceas aniversar îi spunem “La mulţi ani!”
S-a îndrăgostit de teatru dintr-o întâmplare, însă este convins că mâna destinului a lucrat puternic, lucru reconfirmat, în repetate rânduri, de-a lungul carierei. “O vecină m-a chemat la o casă de cultură să interpretez un rol. M-am dus neîncrezător, deşi îmi plăcea foarte mult teatrul, dar nebănuind că aş putea să îl fac şi eu. Şi, probabil, am făcut rolul destul de bine!”, exprimă Mircea Rusu.
A crescut la Braşov, dus la spectacolele teatru de mic, de mamă, iubitoare la rându-i de artă, de frumos, cea care i-a conturat imaginea Bucureştiului cu poveşti fascinante, sub imperiul amintirilor domniei-sale, din anii de liceu. De aceea şi-a încurajat fiul să înveţe cât mai mult pentru a beneficia de mirajul oraşului care o fascinase, determinându-l să aibă un crez în acei ani: “Bucureştiul era Hollywood pentru mine. Părea o ficţiune!”. Mircea Rusu a urmat doi ani la Institutul Politehnica, însă destinul avea să-i poarte paşii spre Facultatea de Teatru. De atunci au trecut mulţi ani, însă emoţiile scenei continuă să-l însoţească: “Seamănă puţin cu o poveste de dragoste. Actorii şi publicul formează în timpul spectacolului un cuplu. Se pot înţelege foarte bine sau nu se pot înţelege. Se simt reciproc, e o simbioză între ei. Sau se resping!”, arată Mircea Rusu.
