E tânăr, dar viața sa este deja demnă de un roman. Ciprian Anton, campion național la tenis în fotoliu rulant la simplu şi la dublu, căpitan al echipei masculine de Cupa Davis şi primul antrenor de tenis în fotoliu rulant din ţară, împlinește azi 35 de ani. Născut la 24 august 1980 în Sfântu-Gheorghe, Ciprian Anton a dus o viaţă obişnuită. A fost pasionat de sport încă de mic şi a practicat handbal şi judo până în anul 2000. Viaţa lui avea să se schimbe complet după fatidica zi de 19 martie 2003.
De atunci, viața lui Ciprian este un exemplu pentru noi toți, mai ales pentru tinerii cărora totul li se pare prea complicat, prea greu de realizat, ba chiar imposibil, iar ”nu se poate” este lozinca permanentă. Și care se țin tot mai departe de sport, de parcă le-ar amenința cumva existența. Ghinionul lui Ciprian a fost ca într-o zi de muncă în construcții, alături de tatăl său, să sufere o căzătură care i-a schimbat viața. Au urmat operații nenumărate, încercări dintre cele mai greu de imaginat, dar vestea rea a venit la două-trei luni de la instalarea traumatismului. Medicii l-au înștiințat că a scăpat cu viață din accdeint, dar îşi va petrece restul vieţii în scaun rulant.
S-a trezit într-un scaun rulant, cu o nouă viață care i se așternea înaintea ochilor, cu etape de străbătut pentru a încerca să se recupereze.
Traseul vieţii sale s-a schimbat total în momentul în care a fost vizitat de membrii fundaţiei Motivation din Bucureşti. În 2006 a ajuns într-o tabără destinată utilizatorilor de scaun rulant unde a învăţat să se descurce şi să nu mai depindă de nimeni. În 2007 a fost avansat la nivel de instructor de recuperare activă. Aşa a aflat că se poate practica tenis în scaun rulant, baschet, înot, tirul cu arcul şi chiar atletism, ramuri sportive pe care le-a şi testat. A ajuns chiar campion național la atletism, în probe diferite.
Apoi a venit apropierea de tenis. Trecerea de la un scaun rulant obişnuit la unul destinat tenisului nu i-a dat mari bătăi de cap. “Există mai multe tipuri de scaune rulante, în funcţie de traumatismele suferite. Scaunul ortopedic are spătarul şi lateralele mai înalte. Eu folosesc un scaun de tip activ, fiindcă are spătarul mai jos şi nu are laterale, fiind şi mai uşor de utilizat la coborârea treptelor, bordurilor şi diferitelor obstacole. Scaunul de tenis are o anumită înclinaţie a roţilor între 18 şi 22 de grade, astfel încât să permită o deplasare şi o rotaţie mai rapidă şi să împiedice răsturnarea noastră. În ceea ce priveşte regulile, singura deosebire faţă de tenisul obişnuit este că nouă ni se permite să lovim mingea şi după ce cade de două ori, asta doar dacă vrem, fiindcă putem să o lovim şi fără să cadă sau doar după o singură atingere a solului”, explică el.
Antrenamentele zilnice l-au propulsat pe covăsnean în topul celor mai buni practicanţi ai tenisului din România. Simte că rolul său este de a promova acest sport la noi în ţară.
Azi este ziua lui Ciprian Anton. Pentru ambiția sa, pentru exemplul pe care îl reprezintă pentru ceilalți, pentru curajul de care dă dovadă în viața de zi cu zi, mariustuca.ro îi urează campionului la mulți ani buni și cât mai multe realizări! (I.D)